Cel mai recent roman al scriitorului Adrian Lesenciuc, „Limba lui Hristos”, lansat la Miercurea-Ciuc
- Prof. dr. Maria Sturzu: „Romanul Limba lui Hristos reprezintă o operă literară profundă, transformatoare şi captivantă”
Cel mai recent roman al prozatorului, poetului şi eseistului Adrian Lesenciuc – „Limba lui Hristos” (Editura Corint, 2024) – şi-a continuat călătoria şi a fost lansat şi în Miercurea-Ciuc, la Cercul Militar din municipiu, în prezenţa autorului, într-o atmosferă caldă, de sărbătoare şi în prezenţa unui public numeros. Organizată de Cenaclul literar Buna Vestire şi Cercul Militar Miercurea-Ciuc, întâlnirea autorului cu cititorii din Miercurea-Ciuc a fost una dinamică, în care s-a dialogat şi s-a dezbătut pe marginea romanului şi nu numai.
Desfăşurată în zi de mare sărbătoare, Buna Vestire, manifestarea a debutat cu o rugăciune rostită de preoţii Cristian Cristinoi şi Elisei Florin Vatamanu, care au transmis binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei.
Comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, col. dr. Cristian Tiberiu Cristescu, şi-a exprimat convingerea că nu doar unitatea militară (care a găzduit evenimentul de la Cercul Militar), ci întreaga comunitate se simte onorată de lansarea romanului „Limba lui Hristos” la Miercurea-Ciuc.
Moderatorul întâlnirii, poetul Ionel Simota, preşedintele Cenaclului literar „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc, a punctat câteva repere biografice ale autorului. „Adrian Lesenciuc este preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – filiala Braşov, încă din anul 2013, membru fiind în Uniunea Scriitorilor din anul 2000. Este unul dintre cei mai valoroşi prozatori, critici literari şi istorici literari pe care noi îi avem în momentul de faţă în România. Este poet şi eseist, publicist în acelaşi timp. Este profesor universitar abilitat la Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă de la Braşov. Este conducător de doctorate”, a evidenţiat, printre altele, poetul Ionel Simota.
Despre romanul „Limba lui Hristos” au vorbit prof. Ramona Moldovan şi prof. dr. Maria Sturzu.
Prof. Ramona Moldovan a arătat în intervenţia sa că „acţiunea romanului este dispusă în două dimensiuni temporale, diferite, două planuri narative care se întrepătrund şi converg într-un final revelator”. Naraţiunea principală urmăreşte parcursul lui Amar, un arab creştin din Liban, nevoit să-şi părăsească ţara natală fărâmiţată de război. Al doilea plan narativ se situează în primul secol creştin şi urmăreşte întâlnirea tinerei Tecla (Sfânta Mare Muceniţă Tecla) cu Sf. Apostol Pavel, care-i vorbeşte în dulcea limbă a lui Hristos (aramaica occidentală).
„Romanul «Limba lui Hristos», pe care scriitorul ni-l aduce astăzi ca pe o Bună Vestire, este, de fapt, după părerea mea, un memento mori adresat omului modern, tot mai aliniat în labirintul cotidian, acesta suferă de păcatul uitării, de neacordarea corzilor sufletului său la tonurile pentru care el a fost creat. Aşadar, incursiunea în lumea romanului poartă cititorul printr-un amalgam de emoţii şi experienţe care vor trezi, în cele din urmă, adevărul bine ascuns sub măştile modernităţii. Prin adevăr am înţelege aici un soi de informaţie genetică de sorginte divină pe care îl cunoaşte. (…) Aşa cum o limbă vorbită, un cod lingvistic se constituie din două componente majore, formă şi conţinut, semnificat şi semnificant, deopotrivă relevante pentru comunicare, tot aşa şi romanul Limba lui Hristos comunică atât prin conţinut, cât şi prin structura şi tehnica literară alese de autorul Adrian Lesenciuc. Şi numai dacă privim dispunerea titlurilor din cuprinsul romanului în trei calupuri repetitive, ni se dezvăluie structura sa în trei module care sugerează aspectul ecliptic al cărţii. Astfel că în universul cărţii în general, dar al acestei cărţi în special, cititorul pătrunde ca într-un templu, nu pentru a fi judecat sau a judeca, ci pentru a fi vindecat într-un spaţiu viu, vibrant. (…) Limba lui Hristos este, de fapt, limba pe care Hristos a primit-o de la Maica Lui. Aramaica lui Hristos este limba păcii şi a dragostei, limba care s-a împânzit pe tot pământul ducând Buna Vestire a iertării şi a păcii în legea nouă a Dumnezeului Iubirii”, a subliniat prof. Ramona Moldovan.
Prof. dr. Maria Sturzu a evidenţiat faptul că „Limba lui Hristos” este „o invitaţie la reflecţie şi înţelegere profundă”. „Două praguri narative, prezentul şi primul secol creştin. Ele formează un tot, un micro-univers sau un macro-univers – aici doar cititorul poate decide – ce e străbătut precum un axis mundi de Limba lui Hristos. A se înţelege că această limbă evident nu are un singur sens, cel propriu, ea aduce prin conotaţiile pe care cititorul singur le poate descoperi în paginile cărţii şi sensul de limba iubirii, a păcii, a înţelegerii interumane. (…) Romanul Limba lui Hristos reprezintă o operă literară profundă, transformatoare şi captivantă. Eu aşa am perceput-o citind-o. (…) Din explorarea limbii aramaice, a locurilor emblematice, precum Maaloula sau Damasc, şi a destinului unor personaje simbolice, romanul transmite un mesaj puternic despre continuitatea credinţei şi identităţii culturale în faţa provocărilor moderne. Această analiză arată cum Adrian Lesenciuc nu doar că aduce un omagiu rădăcinilor spirituale, ci şi ridică întrebări profunde despre identitate, tradiţie şi supravieţuire culturală şi religioasă. Limba lui Hristos este mai mult decât un roman, fiind o invitaţie la reflecţie şi înţelegere profundă”, a punctat prof. dr. Maria Sturzu.
Întâlnirea prilejuită de lansarea cărţii „Limba lui Hristos” a oferit şi ocazia publicului de a dialoga cu scriitorul Adrian Lesenciuc, acesta răspunzând mai multor întrebări, inclusiv una privitoare la ce l-a îndemnat să scrie despre Orientul Mijlociu. În esenţă, Adrian Lesenciuc a spus că este cel mai uşor să exemplifici ce ar însemna această limbă a lui Hristos, o limbă a păcii, în condiţiile frământărilor din Orientul Mijlociu. „Tot Orientul Mijlociu, cât şi zona aceasta a Balcanilor, au fost sub acelaşi imperiu, Imperiul Otoman, şi practicile imperiului lasă cumva semne şi acolo, şi aici. Să zicem că un anumit nivel de civilizaţie separă Balcanii de Orientul Mijlociu şi că acest nivel de civilizaţie permite ca nouă astăzi să ne fie dat un trai mai liniştit, ca invidia şi ura să nu se transforme în crimă, pe când acolo în ultimul sfert de viaţă lucrurile se produc cu sângele la vedere. Aceasta e diferenţa majoră şi atunci evident că Orientul Mijlociu e un spaţiu care mi-a oferit cam tot ceea ce putea să-mi ofere în materie de exemplificare privitor la felul în care se încalcă practica de zi cu zi a păcii”, a răspuns, printre altele, Adrian Lesenciuc.
La finalul evenimentului, volumul „Limba lui Hristos” a putut fi achiziţionat cu autograful autorului.
„A fost o seară încărcată de sens, de bucurie, de pace”, după cum aprecia şi prof. Ramona Moldovan. (Şt. Pătrîntaş)
