Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- De altfel, „an de an se observă că tendinţa pe piaţa tradiţională a fructelor de pădure este în regres”
- Doar aproximativ jumătate din cantitatea de zmeură cerută de beneficiari a fost recoltată, iar afine nu s-au cules deloc
Cantitatea de fructe de pădure recoltată de pe suprafeţele forestiere administrate de Direcţia Silvică (DS) Harghita în acest an a scăzut considerabil în comparaţie cu anii anteriori. În cazul zmeurei, această cantitate a scăzut cu aproape jumătate, iar afinele nu au fost colectate deloc. De altfel, scăderea accentuată a recoltării fructelor de pădure din acest an se păstrează în acelaşi trend descendent care, cu mici excepţii, caracterizează în ultimii ani acest sector de activitate silvică.
Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a explicat că, în lunile iulie şi august, activitatea Direcţiei este orientată preponderent pe recoltarea fructelor de pădure, „veniturile cele mai importante în aceste luni erau orientate pe această categorie de produse”. Însă, „de la an la an, evoluţia recoltării fructelor de pădure se vedea că este descendentă, chiar dacă am avut ani cu o recoltă spectaculoasă, de exemplu acum 2 ani de zile, la afine”. Acesta a arătat că, practic, sezonul de recoltare a zmeurei şi afinelor s-a încheiat, cantităţile culese fiind mult mai mici decât cele previzionate. „În anul 2016 ne propusesem să recoltăm 120 de tone de fructe de pădure: zmeură, afine şi măceşe. Zmeura şi afina au început în lunile iulie şi august. Iar colectarea măceşelor se va desfăşura la sfârşitul lunii septembrie şi în luna octombrie. Pentru primele două categorii de fructe de pădure – zmeura şi afinele – putem spune că am încheiat sezonul cu cantităţi mult mai mici decât cele previzionate. Deşi am avut clienţi pentru 60 de tone de zmeură, nu s-au recoltat mai mult de 35 de tone – puţin mai mult de jumătate”, a spus ing. Cătălin Mutică.
Potrivit acestuia, unul din motivele pentru care s-a înregistrat o producţie atât de slabă la zmeură, în 2016, au fost îngheţurile din lunile de primăvară, aprilie şi mai, care au afectat această cultură. Pe de altă parte, a mai susţinut directorul DS Harghita, plantaţiile s-au închis în ultimii ani şi nu au mai fost tăieri de masă lemnoasă care să genereze suprafeţe mari descoperite, „acolo unde zmeurul se instalează foarte uşor, ceea ce a condus la o diminuare a suprafeţei de pe care se poate recolta zmeură”.
Pentru prima dată când DS Harghita nu a recoltat afine
Dacă pentru zmeură a existat o cerere mai mare decât a fost producţia, în cazul afinelor, care şi ele au fost afectate de îngheţurile târzii din acest an, nu s-au înregistrat nici beneficiari interesaţi să achiziţioneze acest fruct. Conform şefului Direcţiei Silvice, „se pare că pe piaţa externă au intrat cantităţi foarte mari de afine din Ucraina, la preţuri mult mai mici, la care noi nu găseam culegători”. De asemenea, „şi ţări precum Serbia intră pe piaţă cu asemenea produse destul de ieftine. Polonia intră foarte mult pe piaţă cu fructe de pădure crescute intensiv (afine, zmeură, mure) – cantităţi foarte mari”. Astfel că „nici nu am iniţiat recoltarea afinelor. Cel puţin în ultimii 13 ani este primul an în care nu s-au recoltat afine”.
Şi numărul culegătorilor de fructe de pădure scade de la an la an
Ing. Cătălin Mutică a mai explicat că cei care culeg fructe de pădure sunt practic aceeaşi care merg la cules ciuperci. Iar dacă există o producţie bună de ciuperci, unde se câştigă mai mult, atunci şi culegătorii se orientează către acestea. Deoarece „există o perioadă când şi ciupercile şi zmeura şi afinele se recoltează în acelaşi timp şi atunci fiecare se orientează pe culegerea produsului care aduce cel mai bun venit”. Şeful DS a mai spus că există zone în care sunt fructe de pădure, dar nu sunt culegători. „An de an se vede clar că şi numărul de culegători este în descreştere, pentru că în perioada de vară sunt foarte multe munci ocazionale şi în afara ţării, mult mai bine remunerate, şi mulţi pleacă chiar pentru lunile acestea – iulie, august”.
Revenind la producţia de fructe de pădure din acest an, directorul DS a arătat că există posibilitatea să se recolteze măceşe, „dar nu ştim sigur dacă vom reuşi să ajungem să recoltăm în totalitate 120 de tone, zmeură + măceşe, ca să realizăm acest indicator de plan”. „Totul va fi condiţionat şi de beneficiarii pe care putem să-i găsim pe piaţă” şi de preţul pe care îl vor putea oferi pentru măceşe, astfel încât să rezulte şi un venit bun pentru culegători.
Dreptul de recoltare a ciupercilor, cesionat societăţilor comerciale de profil
Directorul DS a mai arătat că Direcţia Silvică a cesionat, ca şi în anii precedenţi, dreptul de recoltare pentru 35 de tone de ciuperci, de pe suprafeţele forestiere de stat din judeţ. „Practic, am vândut dreptul de recoltare direct din pădure de către societăţi comerciale”, a spus acesta, explicând că „e singura formă mai organizată pe care o putem găsi privind recoltarea ciupercilor din fondul forestier”. „Producţia de ciuperci e mult mai mare în judeţul Harghita, fiindcă societăţile care se ocupă cu recoltarea lor îşi găsesc parteneri în foarte mulţi proprietari de păduri şi păşuni. În general, ciupercile cresc mult mai bine în păşuni, în zone forestiere un pic mai degajate decât în pădurile cu consistenţă ridicată. Şi atunci sunt primării, composesorate, ocoale private care fac contracte cu cei care se ocupă de problema ciupercilor de pădure”.
Pe de altă parte, ing. Cătălin Mutică a subliniat că, în afara instituţiei pe care o conduce, sunt foarte puţini cei care se ocupă de recoltarea fructelor de pădure, deoarece „foarte puţini găsesc echilibrul ca să-şi creeze un profit din această activitate, care în general este destul de sensibilă”.
Anul trecut, Direcţia Silvică Harghita a recoltat 55,5 tone de zmeură şi 16 t de afine. (Şt. P.)
