Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Borboly Csaba: „Dacă cineva trebuia să demisioneze sau trebuia să fie demis, eu cred că sunt reprezentanţii şi factorii de răspundere din Ministerul Mediului” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Borboly Csaba: „Dacă cineva trebuia să demisioneze sau trebuia să fie demis, eu cred că sunt reprezentanţii şi factorii de răspundere din Ministerul Mediului”
Borboly Csaba: „Dacă cineva trebuia să demisioneze sau trebuia să fie demis, eu cred că sunt reprezentanţii şi factorii de răspundere din Ministerul Mediului”

Borboly Csaba: „Dacă cineva trebuia să demisioneze sau trebuia să fie demis, eu cred că sunt reprezentanţii şi factorii de răspundere din Ministerul Mediului”

„Reprezentanţii Guvernului au absentat sistematic de la aceste întâlniri. (…) Dacă nu ai un partener de discuţie, este foarte dificil să dezbaţi problemele. (…) Decizia este la ei” (Jurgen Tack) n „Fără vânătoare nu se va reface niciodată echilibrul şi vor fi în continuare pagube, şi morţi, şi alte probleme” (Benke József) n În România trăiesc cei mai mulţi urşi (două treimi) din Europa. Cu toate acestea, numai 5% din fondurile europene destinate urşilor ajung în ţara noastră.

 „Eu cred că soluţiile luate după cazul de la Praid sunt praf în ochi, pentru că dacă cineva trebuia să demisioneze sau trebuia să fie demis, eu cred că sunt reprezentanţii şi factorii de răspundere din Ministerul Mediului care au ştiut de problema existentă şi nu au făcut nimic. Pentru că s-a văzut cazul Sibiu, cazul Bistriţa şi alte cazuri, când cineva, la nivel local sau judeţean, s-a implicat şi s-a trezit cu un dosar penal. Deci, până când legislaţia nu este pusă la punct, până atunci Ministerul Mediului are o răspundere şi domnul ministru să ia nişte măsuri, măsuri pentru care noi, de-a lungul anilor, am făcut propuneri; le are în sertar, numai trebuie să le scoată”, a afirmat Borboly Csaba.

Declaraţia a fost făcută în condiţiile în care la Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc erau în plină desfăşurare lucrările workshop-ului regional al „Platformei europene privind coexistenţa omului cu carnivorele mari”, la care au participat experţi europeni, şefi de instituţii de protecţia mediului, reprezentanţi ai asociaţiilor de vânătoare, ai organizaţiilor neguvernamentale, ecologice şi asociaţiilor de dezvoltare a turismului din ţară, factori de decizie regionali şi locali. Nici un reprezentant al Ministerului Mediului nu a dat curs invitaţiei lansate, aşa cum nici „invitaţia specială” adresată ministrului Costel Alexe nu a fost onorată.

„Cred că implicarea Ministerului Mediului ar trebui să fie mult mai accentuată, având în vedere că birocratizarea excesivă ne-a adus aici unde suntem, în situaţia actuală când, atât viaţa oamenilor, dar am văzut că şi viaţa urşilor sunt în pericol. (…) Nu se poate continua această politică a struţului cu care s-a comportat Ministerul Mediului şi trebuie descentralizare. (…) Dacă întotdeauna fugim după un caz şi luăm măsuri după evenimentul întâmplat, atunci nu ajungem nicăieri, pentru că şi viaţa omului şi viaţa animalului vor rămâne în pericol. Aşadar, trebuie descentralizare, trebuie prevenţie. (…) În România nu gestionăm bine fondurile, nu sunt aduse aici fondurile, Ministerul Agriculturii nu se implică în nici un fel. În alte ţări, Ministerul Agriculturii atrage fonduri europene pentru prevenţie, pentru compensări şi atunci şi conflictul este mult mai mic şi este acceptabil”, a continuat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita.

Lipsa reprezentanţilor Ministerului Mediului de la eveniment a fost remarcată şi de experţii europeni, care au afirmat că nu se vor face progrese în absenţa unei abordări proactive a responsabililor ministerului.

Valeria Salvatori, secretar general al Institutului de Ecologie Aplicată din Roma şi managerul proiectului privind platformele regionale, a afirmat că „situaţia din România stagnează” în ceea ce priveşte aprobarea planului naţional de gestionare a ursului. „Au trecut doi ani de când a fost adoptat planul şi oamenii aşteaptă. Ministerul Mediului, din câte am auzit, a solicitat fonduri, dar nu a reuşit să le primească”, a precizat Salvatori. În lipsa banilor de la Comisia Europeană, managerul proiectului privind platformele regionale a apreciat că, pentru îmbunătăţirea situaţiei, este nevoie de accesarea de fonduri de către autorităţile locale, de simplificarea procedurilor de compensare a pagubelor provocate de carnivorele mari şi de accelerarea intervenţiilor.

„Avem nevoie de o serie de intervenţii, care trebuie armonizate şi întreprinse simultan în diverse sectoare ale societăţii, incluzând aici cercetarea, comunicarea, la diferite niveluri, comunicarea să fie accesibilă, pentru că populaţia nu are de unde să găsească aceste informaţii, rezultatele studiilor, proiectelor trebuie să fie disponibile pentru toată lumea. Ei trebuie să comunice, să le traducă într-o manieră inteligibilă, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă ceea ce se face. Cred că asta este foarte important şi, în acelaşi timp, sunt la fel de importante ca intervenţiile practice. Acolo unde pagubele sunt foarte mari, ele trebuie să fie reduse, dacă accidentele sunt frecvente, ceva trebuie făcut”, a apreciat Valeria Salvatori.

Jurgen Tack, preşedintele Platformei Uniunii Europene privind coexistenţa omului cu carnivorele mari, a declarat, la rândul său, că, în Harghita, creşterea populaţiei de urs brun este vizibilă. La fel şi problemele cauzate locuitorilor judeţului, din ce în ce mai multe. În aceste condiţii, susţine Tack, se impune găsirea unor soluţii tehnice pentru reducerea numărului conflictelor om-urs, inclusiv prin vânare, pentru a menţine sub control populaţia de urşi. „Bazele platformei s-au pus în România în 2017 şi în acest timp am organizat mai multe întâlniri şi am avut o colaborare bună cu cei din Harghita. În acelaşi timp, trebuie ştiut că reprezentanţii Guvernului naţional au absentat sistematic de la aceste întâlniri. Acest lucru generează probleme, pentru că dacă nu ai un partener de discuţie, este foarte dificil să dezbaţi problemele”, a punctat preşedintele Platformei UE privind coexistenţa omului cu carnivorele mari.

Biologul Demeter László, coordonatorul Platformei regionale Harghita, admite că problematica ursului este una complexă, în ciuda neplăcerilor pe care le generează, acest animal reprezentând „o valoare imensă” atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere ecologic. Este motivul pentru care interesul comun şi al vânătorilor, ecologiştilor şi conservatorilor ar trebui să se concentreze pe menţinerea unei populaţii „viabile, sănătoase şi, pe cât posibil, cu un nivel de conflicte redus”.

„Cred că Ministerul vede problemele, doar că sursele de finanţare sunt limitate şi asta înseamnă că spaţiul de mişcare şi finanţare directă este limitat, ceea ce înseamnă că foarte puţine persoane pot să se ocupe în mod profesionist cu acest subiect. O strategie naţională a fost dezvoltată în proiectul Life of Bear, coordonat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea şi acest plan de acţiune, care conţine aproape toate elementele identificate şi la nivel local, trebuie implementat”, este de părere Demeter László.

În opinia sa, într-un sistem centralizat, schimbările se pot obţine începând „de jos”, printr-un proces de planificare comună, în care să fie implicate şi grupurile locale de acţiune, „lucru care nu se întâmplă în România”.

„Implementarea (planului de acţiune – n.a.) necesită finanţare şi tocmai în acest punct poate să intervină o inovare: dacă împuternicim nivelul local să participe la rezolvarea problemelor, atunci am identificat imediat o resursă uriaşă şi putem să mobilizăm foarte multe resurse la nivel local şi judeţean”, a lămurit coordonatorul Platformei regionale Harghita.

Vorbind despre rolul asociaţiilor vânătorilor în managementul ursului, Benke József, de la Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AVPS) din Zetea, membru al Platformei regionale Harghita, atenţionează că „grosul problemei” abia a început. Potrivit acestuia, toate necazurile pornesc de la faptul că urşii nu se mai tem de om. „Urşii mănâncă mult în această perioadă, să îşi facă rezervele pentru iernare şi pentru asta coboară zilnic în zonele locuite. Întâlnirile cu oamenii sunt mai dese şi iată câţi oameni omorâţi de urşi am avut în ultimul timp. Nu mai are frică de om şi, cumva, trebuie să-l resetăm, să-l sălbăticim şi asta o putem face dacă avem mijloacele necesare, cum ar fi goana de toamnă”, a spus vânătorul. El a mai afirmat că din 2016, de când s-a interzis vânătoarea la animalele protejate, s-au născut şi au crescut urşi care în viaţa lor nu au ştiut ce înseamnă să se simtă ameninţaţi de prezenţa omului.

„Ministerul Mediului trebuie să se refacă după criza asta politică şi să-şi facă treaba, să se revină la situaţia de dinainte de 2016, să dea cotă de recoltare la urs în zonele unde au produs multe pagube şi unde numărul acestora este prea mare. Fără vânătoare nu se va reface niciodată echilibrul şi vor fi în continuare pagube, şi morţi, şi alte probleme”, şi-a încheiat prezentarea Benke József.

Potrivit datelor centralizate până la sfârşitul lunii octombrie, aduse în atenţia experţilor europeni de Hadnagy Lehel de la AVPS Szilos, membru al Platformei regionale Harghita, 2019 se pare că va fi un an record din punct de vedere al pagubelor provocate de urşi, cu o creştere de 242% faţă de 2016. „75% dintre pagube sunt în rândul animalelor domestice, cele mai afectate fiind bovinele”, a menţionat Hadnagy Lehel. „Vorbim de pagube înregistrate cu proces verbal, dar numărul real al acestora este mult mai mare, având în vedere că există proprietari care nu au reclamat daunele, sătui de birocraţie şi de timpul mare de aşteptare a unor despăgubiri al căror cuantum nu acoperă nici jumătate din pierderi”, a completat tânărul vânător.

Managerul proiectului Life Ursus, Silviu Chiriac de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Vrancea, cunoaşte foarte bine problemele cauzate de urşii din Harghita.

El a apreciat managementul cinegetic făcut în judeţ în ultimii ani „unul foarte bun”, care a încurajat creşterea populaţiei de urs. „Dublată şi de non intervenţia din ultimii ani, există probabilitatea ca aceste conflicte să apară din ce în ce mai des”, a arătat reprezentantul APM Vrancea. Atacurile urşilor în Harghita, unde sunt mai mult petece de pădure, decât suprafeţe vaste acoperite de copaci, sunt mai dese decât în Vrancea, unde există habitate forestiere nefragmentate, suprafeţe imense, de sute de mii de hectare, neocupate cu drumuri sau cu aşezări umane. „Chiar dacă au o stare foarte bună de conservare, pentru că sunt păduri impresionante, având suprafeţe mici şi fiind înconjurate de terenuri agricole, păşuni, fâneţe, incidenţa conflictelor om-urs este mai mare aici, în Harghita, pentru că, practic, aceste areale sunt comune omului şi urşilor”, a explicat Silviu Chiriac.

Soluţia cea mai la îndemână este educarea locuitorilor, susţine specialistul, să ştie cum să se păzească, ce au de făcut ca urşii să nu mai intre în gospodăriile lor, practic să se asigure convieţuirea cu carnivorele mari şi pe viitor. „Iar statul trebuie să le pună la dispoziţie, ca în toate ţările europene, imediat – dar imediat – spre folosinţă gratuită garduri electrice, câini ciobăneşti, să le plătească cu cea mai mare repeziciune pagubele provocate de urşi. (…) Şi sunt exemple de bune practici, care se întâmplă şi la noi, în România, sunt zone unde au început să le fie date oamenilor animale, în schimbul compensaţiilor, până când vin banii de la Minister. (…) În alte ţări, sprijinul financiar plătit de Comisia Europeană pentru cei care păşunează animale în zone cu risc este dublu faţă de cât se plăteşte în România, tocmai pentru că acei fermieri îşi asumă riscuri. (…) De urşi nu vom scăpa niciodată în ţara asta”, a conchis managerul proiectului Life Ursus.

La finalul workshop-ului, moderatorul dezbaterilor, preşedintele Platformei europene Jurgen Tack, şi-a reiterat dezamăgirea că Guvernul României, respectiv ministerele Mediului şi al Agriculturii nu şi-au trimis reprezentanţii la eveniment, în condiţiile în care „decizia este la ei”.

În România trăiesc cei mai mulţi urşi (două treimi) din Europa. Cu toate acestea, numai 5% din fondurile europene destinate urşilor ajung în ţara noastră.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.