Bíró Barna-Botond, preşedintele CJ Harghita: „Ne dorim ca cetăţenii să simtă că lucrăm pentru ei”
De câteva luni, Bíró Barna-Botond ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, după o perioadă de activitate ca vicepreşedinte. Într-un interviu acordat publicaţiei noastre, acesta a vorbit despre provocările noii funcţii, proiectele prioritare şi perspectivele de dezvoltare ale judeţului.
Bíró Barna-Botond a evidenţiat diferenţele dintre rolul de preşedinte şi cel de vicepreşedinte, menţionând că responsabilitatea unui preşedinte este mult mai mare, acesta răspunzând pentru toate acţiunile Consiliului Judeţean. „Este o provocare nouă. Îmi place, pentru că este o muncă intelectuală. (…) Avem şi probleme. Trebuie să încerc să văd şi în detalii cum putem să ne organizăm astfel încât munca noastră să fie mai eficientă. Ne dorim ca cetăţenii să simtă că lucrăm pentru ei. Şi când începem o lucrare, să fie terminată cât mai repede ca să o putem preda comunităţii”, a declarat preşedintele CJ Harghita.
În ceea ce priveşte planurile de viitor, preşedintele a specificat că doreşte să continue proiectele începute de administraţia anterioară, cum ar fi construcţia de drumuri, modernizarea spitalului şi dezvoltarea judeţului. El a menţionat că se va concentra pe proiecte care ţin de competenţa Consiliului Judeţean şi care pot aduce rezultate pozitive pentru comunitate.
Investiţii în infrastructură şi în dezvoltarea judeţului
El a recunoscut că anul 2025 va fi unul dificil din punct de vedere financiar, dar şi-a exprimat speranţa că proiectele derulate de Consiliul Judeţean nu vor avea probleme cu finanţarea. A menţionat că există promisiuni din partea Guvernului pentru deblocarea unor fonduri necesare finalizării unor proiecte importante, cum ar fi drumul 137 între Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc. Totodată, CJ Harghita intenţionează să depună un proiect pentru modernizarea DJ 125, între Dăneşti şi Bălan, prin Programul Operaţional Regional. Licitaţia pentru proiectare a fost finalizată, iar procesul de proiectare va dura aproximativ patru luni, după care documentaţia va fi depusă pentru finanţare. Costurile estimate pentru acest proiect sunt de 120-130 de milioane de lei. Alte proiecte menţionate includ modernizarea drumului Tulgheş-Ditrău şi finalizarea unui sector de 1,7 km din localitatea Jolotca, unde există şi un pod ce necesită reabilitare. Acest ultim proiect va fi realizat de firma Consiliului Judeţean şi se estimează că lucrările vor fi executate în cursul acestui an.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a precizat că drumul judeţean 174C, care leagă localitatea Bilbor de localitatea Glodu din judeţul Suceava, este un proiect finanţat din fonduri europene aferente exerciţiului 2014-2020, finalizat în 2022, cu excepţia unui sector de 1,2 km. Această porţiune a fost afectată de alunecări de teren şi infiltraţii masive de apă, necesitând intervenţii suplimentare. Potrivit acestuia, în anul 2025 sunt planificate reluarea lucrărilor, pe baza unui proiect elaborat în 2023-2024. Lucrările vor viza consolidarea fundaţiei drumului, evacuarea apei din zonă, construirea unor ziduri de sprijin pentru stabilizarea versanţilor şi implementarea unor sisteme de drenaj longitudinale şi transversale. Valoarea proiectului este estimată la 12,98 milioane lei şi va fi implementat în două etape: prima constă în lucrări de infrastructură rutieră, urmate de monitorizare topografică şi geologică, iar cea de-a doua implică realizarea unor ziduri de sprijin conform rezultatelor monitorizării. Termenul de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului 2025, însă, în cazul necesităţii unor reproiectări, acestea vor fi executate până la mijlocul anului 2026. De asemenea, a menţionat existenţa unui tronson de 270 de metri, situat la graniţa cu judeţul Suceava, ce revine judeţului Harghita în urma modificării hotarului administrativ. Acest segment a fost inclus în proiectul tehnic al DJ174C.
Referitor la drumul judeţean 127A, care leagă comuna Tulgheş, prin satul Recea, de judeţul Neamţ, preşedintele CJ Harghita a explicat că sectorul de 5 km aflat pe teritoriul judeţului Harghita beneficiază de un DALI elaborat, iar în 2021 devizul general era estimat la 47,69 milioane lei. Având în vedere relieful dificil, cu pante ce depăşesc 15%, proiectantul a recomandat introducerea unor serpentine suplimentare, ceea ce ar implica exproprieri şi scoaterea unor suprafeţe din fondul forestier, aspecte care îngreunează implementarea tehnică a proiectului. În ultimii 10 ani, Consiliul Judeţean Harghita a asigurat lucrări de întreţinere, inclusiv pietruire şi stabilizarea malurilor apei cu anrocamente, pentru a menţine siguranţa circulaţiei. În prezent, se caută surse de finanţare pentru continuarea proiectului, iar costul estimat pentru execuţie se ridică la aproximativ 70 milioane lei. Deşi s-au făcut demersuri pentru identificarea fondurilor necesare, până acum nu s-a reuşit obţinerea finanţării.
Situaţia sistemului de management al deşeurilor din Remetea
De asemenea, Bíró Barna-Botond a explicat şi situaţia Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) de la Remetea, recunoscând că există atât probleme, cât şi angajamente nefinalizate asumate faţă de comunitatea locală. Acesta a amintit că, acum 16 ani, când Consiliul Judeţean căuta un amplasament pentru depozitul de deşeuri, Remetea a fost singura localitate care a oferit un teren. La acea vreme, administraţia judeţeană a promis construirea unui drum de legătură pentru a evita tranzitarea satului de către vehiculele de salubrizare. Din păcate, acest proiect nu a fost realizat până acum, în principal din cauza lipsei unui Studiu de Fezabilitate (SF). Anul acesta, Consiliul Judeţean intenţionează să elaboreze acest studiu pentru a identifica sursele de finanţare necesare. Provocarea majoră este construirea unui pod peste Mureş şi realizarea unei treceri peste calea ferată, aspecte care vor fi analizate de specialişti pentru a determina soluţiile tehnice şi costurile implicate.
O altă prioritate este demararea, anul acesta, a colectării deşeurilor şi reducerea costurilor pentru cetăţeni, având în vedere că actualele tarife sunt prea ridicate. Licitaţia organizată anul trecut pentru colectarea deşeurilor nu a atras oferte viabile, ceea ce determină Consiliul Judeţean să analizeze modalităţi de optimizare a preţurilor. De asemenea, se doreşte renegocierea contractului cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), având în vedere că, din 2023, a fost introdusă returnarea ambalajelor PET, ceea ce afectează veniturile din gestionarea deşeurilor.
Strategii pentru dezvoltarea economică şi turistică
În ceea ce priveşte promovarea turistică, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita a decis ca anul 2025 să fie inclus într-un ciclu tematic dedicat gastronomiei, care va continua până în 2027. Consiliul Judeţean pregăteşte o prezenţă puternică la evenimente importante la Bucureşti şi Budapesta, pentru a promova imaginea judeţului şi pentru a atrage atenţia asupra potenţialului turistic.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita consideră că zona nordică a judeţului, incluzând localităţi precum Topliţa şi Borsec, are un potenţial turistic deosebit. A remarcat că primarii acestor localităţi sunt implicaţi activ în atragerea de fonduri şi menţin relaţii strânse cu autorităţile centrale, ceea ce se reflectă în finanţările primite. Localităţile Corbu, Bilbor, Tulgheş şi Gălăuţaş beneficiază constant de fonduri guvernamentale şi europene. El a subliniat că implicarea autorităţilor locale este esenţială pentru dezvoltarea infrastructurii, iar pe 4 martie urmează să aibă loc o întâlnire cu primarii din zonă pentru a discuta priorităţile acestora. De asemenea, este convins că turismul din nordul judeţului, în special din Topliţa şi Borsec, are un impact major asupra economiei locale şi că va fi inclus în programul gastronomic 2027.
Referitor la discuţiile privind o posibilă restructurare administrativ-teritorială, preşedintele Consiliului Judeţean nu a identificat până acum un proiect concret care să demonstreze o reducere reală a costurilor. În opinia sa, o astfel de reorganizare ar fi extrem de costisitoare pentru întreaga ţară, implicând, printre altele, schimbarea actelor de identitate pentru cetăţeni. Nu crede că o restructurare administrativă de amploare va avea loc, însă admite că anumite atribuţii ar putea fi redistribuite între instituţii, fără a exista o reformă profundă.
Priorităţi pentru acest an
În ceea ce priveşte proiectele prioritare pentru anul în curs şi viitorul apropiat, Bíró Barna-Botond a menţionat proiectul privind eficientizarea energetică a Palatului Administrativ, finanţat prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), cu o valoare de 52 de milioane de lei. De asemenea, alte clădiri din localităţile Homorod şi Bilbor vor beneficia de modernizări prin acelaşi program.
Un alt proiect de importanţă majoră este dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, în special prin extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe, finanţată prin Compania Naţională de Investiţii. În plus, Consiliul Judeţean a depus proiecte pentru mutarea secţiei de boli infecţioase de la Şumuleu şi pentru construirea unei noi clădiri destinate Şcolii Profesionale Speciale „Sfânta Ana” din Miercurea-Ciuc, care oferă educaţie copiilor cu dizabilităţi. Aceasta ar necesita o finanţare de aproximativ 60-70 de milioane de lei.
Preşedintele CJ Harghita consideră că toate aceste investiţii sunt esenţiale pentru dezvoltarea judeţului şi pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor. În ciuda provocărilor, s-a arătat optimist şi determinat să ducă la bun sfârşit proiectele începute şi să contribuie la dezvoltarea judeţului Harghita.
EMILIA Ş.
