Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Balul Portului Popular de la Livezi – istorie, tradiţie, apartenenţă | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Balul Portului Popular de la Livezi – istorie, tradiţie, apartenenţă
Balul Portului Popular de la Livezi – istorie, tradiţie, apartenenţă

Balul Portului Popular de la Livezi – istorie, tradiţie, apartenenţă

  • Maria Sebeştin, coordonatoarea proiectului „Balul Portului Popular”: „Mă bucur că am reuşit să mă întorc în comunitate cu o contribuţie minoră faţă de ce mi-a dăruit satul. Pentru mine, satul Livezi este acasă”

La începutul anului trecut, două tinere iubitoare ale portului şi tradiţiilor străbune – Maria Oltean şi Maria Sebeştin – au pus bazele Asociaţiei pentru promovarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în satul Livezi. În 2021 au participat la concursurile de proiecte organizate de Consiliul Judeţean Harghita în cadrul programelor speciale „de finanţare nerambursabilă a porturilor populare, costumelor tradiţionale” şi „acţiunilor culturale ale comunităţilor din judeţul Harghita”, reuşind să câştige finanţare pentru două proiecte ambiţioase: „Port popular autentic pentru livezeni” şi „Balul portului popular”.

Pandemia COVID-19 a împiedicat desfăşurarea evenimentului de închidere al proiectului „Balul portului popular”, programat în noiembrie 2021, el fiind reprogramat la sfârşitul săptămânii trecute.

Croit ca o poveste despre copiii, tinerii şi vârstnicii din satul Livezi care iubesc dansul şi portul strămoşesc lăsate moştenire spre neuitare, tânărul ansamblu de dansatori a oferit sâmbătă, la Căminul Cultural din localitate, un spectacol de excepţie, întregit de oaspeţii veniţi de aproape şi de mai departe, pentru a celebra bogăţia şi frumuseţea ce izvorăşte din miile de jocuri specifice fiecărei regiuni.

Căci dansurile, cântul şi portul popular sunt expresia sufletului, a culturii identitare şi a unei legături care transcende timpul şi spaţiul.

Nicu Voşloban este cel mai vârstnic membru al Ansamblului Folcloric „Livezenii” şi conducătorul lui. A învăţat primii paşi de dans în urmă cu mai bine de patru decenii, pe când avea 10 ani.

„Învăţătorul şi profesorii de la şcoală m-au învăţat să dansez. Generaţia mea, de peste 50 de ani, a ţinut minte dansurile şi le-a împărtăşit copiilor. Dansurile tradiţionale specifice nouă, celor din Livezi, sunt: Cea de doi, Baraboiul, Banu Mărăcine, Corogheasca, Munteneasca bătută la podea şi Sârba – care este reprezentativă pentru livezeni; eu am fost în multe locuri, sârbe sunt multe în România, dar ca livezenii nu o joacă nimeni. Mie mi-s dragi toate, pentru că le ştiu de copil”, povesteşte decanul de vârstă al Ansamblului „Livezenii”.

Mişcările nu sunt uşoare, deşi par facile la prima vedere; sunt ritmate şi viguroase, cu figuri de virtuozitate jucate pe loc, alternând cu ocoliri, când în direcţia acelor de ceasornic, când în sens invers, la comanda vocală a conducătorului, o manifestare plină de forţă şi de vitalitate, reflectând sufletul şi obiceiurile livezenilor de-a lungul istoriei. Dansurile lor se execută într-o ordine bine stabilită, necesită o condiţie fizică de invidiat, iar rezultatele se obţin cu trudă. În general dansatorii execută două-trei dansuri fără întrerupere, începutul este lent şi treptat ritmul se accelerează până devine ameţitor.

„Nu a fost uşor să învăţăm şi mai ales să ne coordonăm în actualul ansamblu. Cea mai grea a fost coordonarea şi crearea conexiunii între generaţii. Dansurile noastre sunt foarte grele, trebuie învăţate pas cu pas, fiecare mişcare şi trebuie multă disciplină în execuţie. Dar am reuşit, pentru că toţi suntem mândri să îmbrăcăm straiele populare şi să ne păstrăm datina. Încă mai avem de lucru – fetele ştiu totul, cu băieţii mai e de treabă – dar nu ne lăsăm”, ne asigură coordonatorul Ansamblului „Livezenii”.

Sala Căminului Cultural a fost amenajată cu o grijă deosebită, menită să familiarizeze fiecare spectator cu viaţa, cultura şi aspiraţiile livezenilor de ieri şi de azi,  să îi aducă laolaltă pe străbunii şi urmaşii lor la Balul Portului Popular devenit un arc peste timp.

„Am creat (în sala Căminului Cultural din Livezi – n.a.) un colţ autentic ţărănesc şi am împodobit pereţii cu poze vechi alb-negru din 1950 încoace, adunate de la şcoală, de la sătenii în vârstă, pe care le-am înrămat, în felul acesta avându-i alături de noi pe străbunicii, bunicii noştri. Într-una dintre poze este şi bunica mea, cu primul ansamblu, care a ajuns să danseze în faţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (fost preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române – n.a.), despre care îmi povestea cu atâta mândrie. Din păcate, ei s-au prăpădit, dar spiritual sigur au fost alături de noi acum şi au zâmbit larg; de acolo, de unde sunt, ne-au privit cu bucurie. Când am dansat, am simţit o energie cum nu am mai simţit la nicio repetiţie. Ne-am dorit foarte mult să avem un spectacol de calitate, să arătăm tuturor că se poate face o sărbătoare a folclorului fără să fie bâlci şi să adunăm mulţi oameni care să danseze cu suflet”, a explicat Maria Oltean, coordonatoarea proiectului „Port popular autentic pentru livezeni”.

În ciuda emoţiilor inerente înaintea primului spectacol cu public – un public numeros care a ocupat până la refuz spaţiul destinat spectatorilor – evoluţia tânărului Ansamblu Folcloric „Livezenii” a fost fără cusur. Au dansat nu numai cu trupul şi cu mintea, ci mai ales cu sufletul şi întreaga lor simţire.

„Eu sunt mândră că sunt livezeancă, sunt mândră de comunitatea în mijlocul căreia am crescut şi de la care am primit multe. Acum este rândul nostru să-i dăm ceva înapoi, să facem o lume mai bună şi mai frumoasă pentru copiii noştri şi în acelaşi timp să ne cinstim înaintaşii şi să ne asigurăm că păstrăm vie moştenirea pe care ne-au lăsat-o. Mă bucur foarte mult că am reuşit să organizăm acest eveniment, un proiect foarte drag mie, care este cu joc şi voie bună, dar şi cu foarte multă muncă. La el au fost părtaşi oameni care au lăsat cositul, strânsul fânului, treburile personale, câteodată au renunţat şi la programul de muncă şi au venit să repetăm. Emoţiile au fost imense, după 17 ani am jucat dansurile populare în faţa livezenilor şi a profesorilor care m-au învăţat primii paşi de dans. Mă bucur că am reuşit să mă întorc în comunitate cu o contribuţie minoră faţă de ce mi-a dăruit satul. Pentru mine, satul este acasă”, ne-a mărturisit Maria Sebeştin, coordonatoarea proiectului „Balul Portului Popular”.

Şi „dacă-i bal, bal să fie”, şi-au spus organizatorii, care şi-au invitat la ceas de sărbătoare şi prietenii: Ansamblul „Cserevirág” de la Văcăreşti şi Ansamblul „Junii Becleanului de pe Olt”, din judeţul Braşov, care au adus în atenţia publicului creaţiile artistice specifice zonelor de provenienţă, strâns legate de cultura şi tradiţiile populare specifice care împreună îmbogăţesc tezaurul folcloric naţional.

„Mrejele folclorului se întind peste tot şi chiar dacă tradiţiile şi obiceiurile sunt diferite de la o zonă la alta, de la sat la sat chiar, dansul ne-a unit încă din facultate, la Braşov, unde am fost colegi de dans cu Maria Oltean şi cu sora ei Alina. Când am auzit că aici, la Livezi, se face o asemenea sărbătoare, fiecare a venit aici cu sufletul şi cu costumul bătrânesc, nu aveam cum să refuzăm invitaţia. Ne bucură iniţiativa celor de la Livezi, fiecare dintre noi încercăm să păstrăm vie flacăra folclorului. Nu este uşor pentru noi în ziua de azi, când totul se obţine mai lesne pe reţelele de socializare, decât prin munca fizică. Dar rodul muncii fizice, al dansului şi al cântecului ne dă o stare de bine sufletului şi trupului, conştientizăm că am făcut ceva frumos, ne menţinem şi fizicul în formă şi în plus nu uităm de unde am plecat; odată ce ne uităm rădăcinile, nu mai avem niciun viitor”, apreciază Şerban Florin, coordonatorul, instructorul şi managerul Ansamblului „Junii Becleanului de pe Olt” din Ţara Făgăraşului, alături de soţia sa Silvia.

Surpriza avea să vină din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a onorat cu prezenţa Balul Portului Popular, fiind primit cu aplauze de comunitatea din Livezi.

„Îmi este foarte drag să intru pe această uşă. Am opt-nouă cămine culturale, din cele peste 200 din judeţ, în care sunt aşteptat sufleteşte şi unul dintre ele este cel din Livezi. Am reuşit în acele vremuri în care nu se prea reuşea şi eu mulţumesc comunităţii din Livezi. Cred că părintele face treabă bună aici, ca să fie lumea unită şi să fie bine. (…) Avem foarte multe de făcut, încât cultura şi tradiţiile din cât mai multe zone (ale judeţului – n.a.) să fie cât mai bine cunoscute şi vom încerca să facem mai multe demersuri, să finanţăm, să co-finanţăm proiectele în acest sens. Vă felicit şi cred că mergeţi într-o direcţie foarte bună, benefică nu numai pentru această comună şi împreună cu colegii mei vom fi alături de dumneavoastră. Vă mulţumesc că m-aţi invitat şi să ştiţi că tot ceea ce faceţi aici are suport din partea CJ Harghita”, a declarat Borboly Csaba.

Consilierul judeţean PNL Teodor Dobrean a afirmat că Ansamblul folcloric „Livezenii” constituie „dovada vie că (satul) Livezi are viaţă, că există cultură, tradiţie şi port popular”.

„Vă felicit din tot sufletul pentru faptul că sunteţi o comunitate mică, dar atât de inimoasă, atât de puternică şi de închegată, care a rămas aici peste veacuri, într-un vârf de munte, întotdeauna păstrătoare şi continuatoare a tradiţiilor populare româneşti şi a valorilor noastre străbune. Felicitări cadrelor didactice pentru ceea ce fac, copiilor le doresc mult succes şi îi îndemn să nu plece, să asculte şi să rămână aici, pentru că (satul Livezi – n.a.) este un colţ de Rai minunat. Doresc să vă asigur de întregul nostru sprijin în Consiliul Judeţean Harghita, am fost prezenţi până acum, vom fi şi de acum înainte, vom veghea ca lucrurile să se îndrepte într-o direcţie bună”, a afirmat Teodor Dobrean.

Spectacolul oferit de livezeni şi de prietenii lor a fost apreciat la superlativ şi de Alina Izsák, consilier judeţean PNL.

„O să revenim cu mult drag, pentru că aici este un loc plin de căldură şi de oameni frumoşi. Am participat la un eveniment care mie mi-a atins sufletul. Am văzut atât de multă bucurie în ochii fetiţei mele, încât mi-au dat lacrimile; niciodată nu am văzut-o atât de încântată şi asta datorită vouă, pentru cât de mult aţi lucrat. Felicitări pentru tot ceea ce faceţi, felicitări pentru munca voastră, felicitări vouă. Mult succes pe mai departe şi sperăm să ne întâlnim cât mai des”, a rostit Alina Izsák.

Realizările membrilor Asociaţiei pentru promovarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în satul Livezi au fost remarcate şi lăudate şi de consilierul judeţean social-democrat dr. Lucian Conţiu.

„Este extraordinar ce se întâmplă în această localitate, este o surpriză foarte plăcută că în zona aceasta în care noi suntem, ca în multe altele, minoritarii, reuşim să ne păstrăm tradiţia, iar evenimentul la care am asistat este un exemplu că putem trăi laolaltă, români şi maghiari, că nu trebuie să organizăm evenimente strict româneşti sau strict secuieşti, că se poate face în aşa fel încât toată lumea să se simtă bine, să se simtă acasă. Îi felicit pe iniţiatorii şi participanţii la acest proiect şi noi, consilierii judeţeni români, vom acorda sprijinul necesar menţinerii comunităţii româneşti cât mai activă. Mi-aş dori ca noi, toţi românii din Harghita, să ne implicăm prin toate mijloacele în păstrarea tradiţiilor noastre; asociaţii precum cea de la Livezi ar trebui să existe în toate localităţile din Harghita unde comunitatea românească este prezentă şi să înceapă să îşi facă simţită prezenţa, să se implice. Faptul că stăm deoparte, ne uităm şi criticăm nu este o atitudine productivă. Felicitări Asociaţiei pentru promovarea tradiţiilor şi turismului în Livezi pentru tot ce a realizat până acum şi sper ca şi în alte zone să vedem lucruri la fel de frumoase”, a concluzionat dr. Lucian Conţiu.

La final, Balul Portului Popular i-a adus împreună, pe aceeaşi „scenă”, pe gazde, oaspeţi şi spectatori, români şi maghiari, care s-au lăsat pradă bucuriei dansului, executând împreună „Gólyás”, Sârba studenţilor şi câte altele, petrecerea întinzându-se până târziu, în noapte.

Pentru că omenia nu are etnie, nu cunoaşte discriminarea şi nici adversitatea. Este expresia bunei-cuviinţe, a respectului reciproc şi a înţelepciunii. Împărţind de secole un tărâm binecuvântat, atât în vremuri de restrişte, cât şi în cele liniştite, maghiarii şi românii din comuna Mihăileni au învăţat să îşi descopere şi să îşi preţuiască reciproc valorile.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.