Autonomie şi petarde | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 1 decembrie 2022
Home » Societate » Autonomie şi petarde
Autonomie şi petarde
În mijloc: Beke István Attila, judecat pentru terorism, şi Szőcs Csongor, noul preşedinte al HVIM Transilvania

Autonomie şi petarde

O organizaţie fantomă a coalizat în jurul ei sute de tineri secui din Transilvania. În ultimii ani, liderii ei au deturnat mitinguri, s-au încăierat cu jandarmii, au vrut să detoneze o bombă artizanală în mijlocul unei parade militare şi să arunce în aer o conductă de gaze care leagă Ardealul de restul ţării. Sunt cunoscuţi ca HVIM, adică Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate. Doi dintre liderii locali sunt judecaţi acum pentru presupuse acte de terorism, iar liderii din Ungaria sunt declaraţi indezirabili pe teritoriul României. RISE Project i-a documentat şi a aflat că în spatele lor stă un lanţ de interese care trece prin Budapesta şi se opreşte la Moscova

 

Înfiinţată în 2001, la Budapesta, HVIM contestă graniţele trasate după Primul Război Mondial şi militează pentru refacerea Ungariei Mari, ce includea teritorii din statele vecine Slovacia, Serbia, Ucraina şi România.

Organizaţia nu a fost înfiinţată oficial în România, dar fondatorii săi, Zagyva György Gyula şi Toroczkai László, o dirijează din exterior. Ambii sunt declaraţi indezirabili în România, Serbia şi Slovacia, iar doi dintre oamenii lor sunt judecaţi pentru terorism după ce au plănuit nişte atentate cu bombă în Transilvania.

SRI a susţinut constant că HVIM funcţionează după principii paramilitare şi că membrii organizaţiei se antrenează în tabere clandestine. Reporterii RISE au mers anul trecut într-o astfel de tabără şi au stat de vorbă cu liderii grupării, apoi au studiat sursele de finanţare ale organizaţiei şi implicarea lor în alte mişcări separatiste din regiune. Poza de ansamblu include nişte tipi călare care se distrează trăgând cu arcul prin munţi, dar şi legături cu scandaluri de spionaj în care este implicată Federaţia Rusă.

De unde vin banii

Cel mai activ nucleu HVIM din România se află în Tg. Secuiesc. De-acolo, Beke István Attila şi fraţii Szőcs Zoltán şi Szőcs Csongor, toţi trei cetăţeni români de etnie maghiară, coordonează activitatea organizaţiei fantomă. Activiştii şi simpatizanţii HVIM sunt fie mici afacerişti, fie politicieni mărunţi la nivel local.

Al doilea om din ierarhie, Lokodi Ferenc Attila, a fost mulţi ani consilier local în Oradea şi a deţinut, în paralel, o platformă naţionalistă online, înregistrată oficial în Canada. Liderul din Odorheiu-Secuiesc este şi el funcţionar public la o agenţie a Ministerului Agriculturii. Alţi membri ai organizaţiei au încercat la alegerile din ultimii ani să obţină diferite poziţii în administraţia locală din Tg. Mureş, Miercurea-Ciuc şi în alte oraşe.

Unii lideri locali ai organizaţiei sunt mici afacerişti, au magazine, crescătorii de ciuperci, firme de reparaţii sau de transport. Trei dintre cei mai activi membri ai organizaţiei au fost asociaţi, împreună cu naţionalistul maghiar Csibi Barna, într-o afacere cu materiale de propagandă. Toţi patru conduceau o firmă care făcea comerţ cu steaguri, hărţi ale Ungariei Mari şi ale Ţinutului Secuiesc, cărţi ale unor autori ultranaţionalişti maghiari şi haine inscripţionate cu harta Ungariei Mari.

Csibi Barna, fost angajat al Fiscului român, s-a retras în 2013 în Ucraina, militând pentru autonomia maghiarilor din această ţară. În septembrie 2014, Csibi ne-a spus că Moscova caută aliaţi în Ţinutul Secuiesc: „Rusia susţine independenţa Ţinutului Secuiesc. Din interes strategic. Poporul secuiesc doreşte autodeterminare, exact ca şi poporul din Doneţk. (…) Pentru moment, Rusia n-are ce să facă, ea deocamdată se uită şi caută alianţe. Caută aliaţi în Ţinutul Secuiesc”.

Organizaţia fantomă se finanţează, în principal, din contribuţiile membrilor, dar o sursă externă constantă de fonduri este, indirect, chiar statul maghiar. În Ungaria, partidele parlamentare au câte o fundaţie proprie care primeşte anual bani publici în funcţie de numărul de aleşi. Aceste fundaţii finanţează, la rândul lor, diferite proiecte.

Printre beneficiarii fondurilor fundaţiei Jobbik, partid ultranaţionalist maghiar, s-a numărat şi HVIM România, care a primit bani ca să organizeze tabere tematice în Ardeal, adică reuniunile clandestine despre care SRI susţine că sunt de fapt baze de antrenament paramilitare. HVIM funcţionează şi ca o rampă de lansare în politică. Zagyva György Gyula, preşedintele actual al HVIM, a primit un loc eligibil pe listele parlamentare ale Jobbik în mandatul 2010-2014, iar apoi s-a întors din nou la conducerea organizaţiei. Toroczkai László, fondatorul HVIM, este astăzi vicepreşedinte Jobbik şi primar într-un oraş de provincie din Ungaria. Membrii din România nu fac excepţie. Kisgyörgy Levente, membru HVIM în Tg Mureş, a candidat pentru un fotoliu de parlamentar din partea Jobbik la alegerile din 2014. Mikola Béla, declarat indezirabil pe teritoriul României şi simpatizant HVIM, a ajuns consilier judeţean în Ungaria, susţinut tot de Jobbik.

Filiera rusească

Zagyva György Gyula, liderul suprem al organizaţiei, locuieşte în Eger, un oraş de provincie din Ungaria, cunoscut pentru vinurile sale. Zagyva ne-a acordat un interviu în parcul central din Eger, în 2014, la câteva luni după ce a fost declarat indezirabil în România. Tocmai îi expirase mandatul de parlamentar. Ne-a spus atunci că nu l-a afectat acţiunea statului român pentru era deja interzis şi în alte ţări, dar şi că Jobbik şi HVIM susţin mişcările de autonomie din întreaga lume pentru că acestea pot deveni, la rândul lor, modele pentru un Ţinut Secuiesc autonom. „(Susţinem) chiar şi autonomia Tibetului”, ne-a asigurat fondatorul HVIM.

Zagyva a fost observator de vot la alegerile prezidenţiale din Abkhazia din 2011. Ne-a spus că a fost trimis pe postul de observator de vot de un ONG internaţional specializat în monitorizarea alegerilor: European Center for Geopolitical Analysis. L-a angajat atunci Mateusz Piskorski, un politician polonez apropiat de cercurile de putere din Moscova. Polonezul a fost acuzat în acest an la Varşovia de spionaj în favoarea Rusiei. Contactat din nou, după arestarea lui Piskorski, Zagyva şi-a schimbat declaraţia anterioară, susţinând că a fost observator în Abkhazia din partea Parlamentului de la Budapesta şi că nu a primit bani pentru asta.

SRI l-a interceptat anul trecut pe Szőcs Zoltán, şeful local al HVIM, arestat oficial pentru activităţi de terorism, discutând despre surse externe de finanţare: Szőcs Zoltán: Dar cât e de sigur că ne-ar susţine? Sebestyén Teleki István: Ruşii? Foarte sigur. Doar că aşteaptă să existe o organizaţie puternică care să şi arate ceva.

Interlocutorul lui Szőcs era Sebestyén Teleki István, un maghiar discret stabilit la Zürich, în Elveţia. El este cel care a scris Manualul Luptătorului pentru Libertate, un document care-i învaţă pe membrii HVIM ce strategii trebuie să aplice, inclusiv tactici de sabotaj.

Prietenii lui Alexey

În 2005, într-un apartament din Moscova, un cuplu de ruşi a înfiinţat CIS-EMO, o abreviere a Commonwealth of the Independent States – Election Monitoring Organization (în traducere Comunitatea Statelor Independente – Organizaţie de Monitorizare a Alegerilor). Era încă de atunci un ONG transfrontalier care-şi propunea să fie o alternativă a OSCE pentru monitorizarea alegerilor.

Cei doi fondatori ruşi erau Alexey Kochetkov şi Marina Kochetkova. Absolvent al Institutului de Energie de la Moscova, Alexey a lucrat între 1994 şi 2005 ca responsabil cu imaginea şi relaţiile publice pentru mai multe primării şi instituţii din Rusia. Kochetkov a fost şi jurnalist în republicile separatiste Abkhazia şi Osethia, unde a pus bazele unor agenţii de presă. Marina Kochetkova, soţia lui Alexey, s-a transformat din femeie de afaceri în analist politic. Cei doi Kochetkov au cooptat şi o instituţie de cultură la înfiinţarea CIS-EMO, respectiv Centrul Lingvistic NEO, redenumit ulterior European Center for Geopolitical Analysis (Centrul European de Analiză Geopolitică).

Asociaţii instituţiei erau aceiaşi Alexey Kochetkov şi Mateusz Piskorski, fostul parlamentar polonez acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. Piskorski a confirmat un interviu cu reporterii RISE Project, dar ulterior a fost închis, iar Kochetkov, după ce a fost de acord telefonic să dea un interviu, nu a mai răspuns apelurilor.

Piskorski şi soţii Kochetkov fac parte dintr-un grup de analişti politici citaţi frecvent de către instituţiile media apropiate de Kremlin. Ei sunt citaţi ca experţi politici în materiale de presă despre regiunile separatiste autoproclamate, precum Abkhazia, Ossethia de Sud, Transnistria, Doneţsk şi altele. În 2005, după alegerile din Republica Moldova, Kochetkov a fost arestat de Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru presupuse implicaţii în procesul de votare.

Din grupul lor face parte şi fostul parlamentar belgian Luc Michel, politician anti-UE, susţinător al mişcărilor politice extremiste din Franţa şi din fostele colonii franceze din nordul Africii. Acesta deţine un lanţ de edituri şi instituţii media care declară deschis că îşi propun să promoveze politicile expansioniste ruseşti. Un astfel de exemplu este asociaţia Centre Multimedia l’ASBL, înregistrată în Bruxelles. În acte, asociaţia are ca scop promovarea „dezvoltării europene pe o bază eurasiatică”.

Cei patru analişti politici au fost acuzaţi de mai multe ori în presa occidentală că susţin regimul lui Vladimir Putin şi politica sa externă. Belgianul, polonezul şi cei doi ruşi coordonează misiuni de observatori de vot cu zeci de membri pentru fiecare scrutin electoral din regiunile separatiste pro-ruseşti la care participă. Toţi patru declară că organismele pe care le controlează sunt alternative legitime la forurile internaţionale OSCE şi ONU.

Oleg Vernik, avocat stabilit în Kiev, fost şef al reprezentanţei CIS-EMO în Ucraina, declară că organizaţiile care angajează observatori de vot nu sunt implicate în manipularea rezultatelor: „Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare pentru clienţii ruşi ai lui Kochetkov, atunci acesta spune în presă că alegerile au fost democratice”.

Anton Shekhovtsov, expert ucrainean în ştiinţe politice, care studiază mişcările extremiste din Europa şi reţelele de observatori de vot, susţine că organizaţii precum cea a lui Kochetkov sunt utile politicienilor de la Moscova: „Organizaţiile internaţionale de observatori de vot au rolul de a valida în faţa ruşilor de rând acţiunile Rusiei din republicile separatiste, prin renumele unor democraţii europene istorice ca Franţa sau Anglia, de unde provin partidele de extremă dreapta care trimit observatorii de vot. Adică presa rusă îl prezintă pe politicianul observator de vot ca europarlamentar al unui stat democratic din vest şi nu ca membru al Frontului Naţional, partid pro-rusesc, finanţat cu bani ruseşti, posibil părtinitor”.

De exemplu, alegerile prezidenţiale din Transnistria din 2011 au fost monitorizate de observatorii de vot aduşi de organizaţiile celor patru analişti politici. EODE, condusă de Luc Michel, ECGA, controlată de Mateusz Piskorski, şi CIS-EMO a celor doi Kochetkov au adus observatori de vot pentru alegerile locale. Sursa observatorilor angajaţi: partidele extremiste din toată Europa.

Cu un an mai devreme, în 2010, EODE publica un raport de ţară despre Transnistria cu titlul: Republica Transnistreană Moldovenească: „Construcţia unui stat european nou şi experimentul unei democraţii directe”. Autorii raportului de ţară susţin, printre altele, că Transnistria seamănă din multe puncte de vedere cu Statele Unite ale Americii.

Rise Project: Victor ILIE, Ştefan MAKO

 

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. După opinia mea, asemenea extremiști vor mai exista în viitor. Și nu numai la noi în țară. Tocmai de aceea fiecare stat își are instituțiile sale de apărare. Nu trebuie decât să-și facă datoria și să aplice legea românească! Să nu ne mirăm și să nu ne plângem – că nu suntem fiul ploii și nici nu avem cui anume. Ci, trebuie acționat cu legea!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.