Aproximativ 2.200 de exemplare de urşi trăiesc în Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 31 iulie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Aproximativ 2.200 de exemplare de urşi trăiesc în Harghita
Aproximativ 2.200 de exemplare de urşi trăiesc în Harghita

Aproximativ 2.200 de exemplare de urşi trăiesc în Harghita

  • Ministrul Mediului, Tánczos Barna: locuitorii din Harghita trăiesc „sub teroare (…), şi nu în pădure, ci în localitate. Obligaţia noastră, a ministerului, este să apărăm cetăţenii, în primul rând şi, din acest punct de vedere, este absolut necesară o intervenţie imediată, rapidă, promptă, în cazurile de pericol”

După ce doi oameni au fost atacaţi de urşi în 48 de ore, ambii suferind răni care le-au pus vieţile în pericol, înregistrându-se şi nenumărate pagube provocate de aceste animale, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor s-a întâlnit, luni după-amiază, în Harghita, la Sândominic, cu autorităţile judeţene, locale, cu reprezentanţii asociaţiilor de vânătore şi ale fermierilor.

Primarii au reclamat prezenţa zilnică a urşilor în localităţi, lipsa mijloacelor de a se apăra şi necesitatea schimbării legislaţiei în domeniu.

„E foarte greu să rezolvi problema oamenilor, când nu ai mijloacele necesare. Eu îmi menţin opinia că, orice poate să fie, dar mai presus de viaţa oamenilor nu poate să existe nimic. Şi mă gândesc că nici un animal şi nimic nu poate să fie mai presus de viaţa oamenilor. Aşa că, eu sper foarte mult că se schimbă ceva, că altfel nu putem să ieşim din case (…), că nu o să avem curajul”, a spus primarul comunei Sândominic, Karda Róbert.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, a afirmat, la rândul său, că este nevoie de mai multe măsuri, care să funcţioneze în paralel, cu efect „sinergic”, în primul rând pentru protejarea oamenilor, proprietăţilor acestora, dar şi a ursului, în general a biodiversităţii bogate din judeţul Harghita.

„Zilnic ni se aduc la cunoştinţă atacuri de urs, suntem solicitaţi să sprijinim persoanele care şi-au pierdut animalele, culturile agricole. Oamenii care trăiesc aici, care au grijă de această minunăţie a naturii, de biodiversitatea din judeţ, au şi vor continua să aibă de suferit. Aşadar, noi, ca şi consiliu judeţean, susţinem autorităţile locale, primarii şi încercăm să stăm în mijlocul dialogului, astfel încât toţi cei interesaţi să stea la o masă şi să găsim soluţii comune”, a precizat şeful administraţiei publice judeţene, Borboly Csaba.

Tánczos Barna: „propunerea legislativă privind intervenţia rapidă în cazul urşilor periculoşi va fi discutată în coaliţie”

Necesitatea schimbării legislaţiei în domeniul „ursului” este recunoscută şi susţinută de specialişti. În opinia acestora, ar trebui descentralizate anumite măsuri, decizia ar trebui să se ia în teritoriu, mai rapid, pentru rezolvarea punctuală a problemelor. De asemenea, prevederile în privinţa extragerii exemplarelor periculoase de către asociaţiile de vânătoare prezintă multe lacune, adaugă cei care au studiat fenomenul, iar lipsurile trebuie acoperite urgent, haosul clarificat la nivel naţional în primul rând şi apoi la nivel local, ca situaţia să nu devină critică şi imposibil de rezolvat.

Ministrul Mediului a explicat că, începând din 2016, numărul urşilor a crescut constant, cu 7-8 la sută anual. „Evidenţele din ultimii zece ani arată clar un număr constant de exemplare, la nivelul judeţului Harghita, până în 2016. Şi inevitabilul, de care am vorbit de atâtea ori, se produce: din 2016 începe o creştere constantă de 7-8 procente în fiecare an, ajungând, în patru – cinci ani, la 50% aproape. Este o creştere normală, naturală, în cazul unei populaţii de urs, care trăieşte într-un habitat perfect, este apărată de lege, este apărată de cetăţeni, care nu intervin prin mijloace nelegale, nu prin otrăvire, nu laţ, nu omoară urşii prin alte metode decât cele premise de lege şi în condiţiile astea populaţia creşte zi de zi, an de an”, a detaliat ministrul Mediului.

În aceste condiţii, este nevoie de o intervenţie „imediată”, menită să protejeze viaţa şi bunurile locuitorilor zonei, susţine ministrul Tánczos.

„Obligaţia noastră, nu doar rolul, obligaţia noastră, a ministerului, este să apărăm cetăţenii, în primul rând şi, din acest punct de vedere, este absolut necesară o intervenţie imediată, rapidă, promptă, în cazurile de pericol. Vom face această propunere la nivelul Guvernului; propunerea va fi discutată inclusiv în Coaliţie. Am avut astăzi mai multe discuţii cu domnul viceprim-ministru Kelemen Hunor, dânsul va susţine această discuţie în Coaliţie şi marţi ne vom întâlni şi cu alte organizaţii nonguvernamentale, pentru a discuta această propunere”, a declarat ministrul Mediului.

Potrivit acestuia, în paralel cu intervenţia imediată, este nevoie de prevenţie; altminteri „degeaba intervenim doar post factum, doar după ce aceste traume au fost cauzate şi atacurile au avut loc”.

„Este nevoie de o prevenţie şi nu mai comentez aberaţiile lansate de unii şi de alţii. Am spus de la bun început că aceste prevenţii, aceste intervenţii pot fi efectuate doar de personalul tehnic de specialitate al asociaţiilor de vânătoare. Nu discutăm, în nici un caz, de vânătoare de trofee, nu discutăm de vânătoare, în primul şi în primul rând, vorbim de acea prevenţie şi intervenţie care este permisă şi de Uniunea Europeană şi de care avem absolută nevoie pentru a apăra cetăţenii acestei ţări. Sunt puţine judeţe care sunt afectate din totalul de 40, astăzi sunt 13 judeţe în ţară care sunt sub acest asediu, dar dacă nu avem măsuri eficiente şi nu avem măsuri pe termen lung, problemele se pot generaliza şi în alte zone”, a apreciat Tánczos Barna.

În cazul staţiunilor turistice, care trăiesc exclusiv din această activitate economică, ministrul Mediului spune că, lăsând la o parte explicaţiile ştiinţifice privind culoarul ecologic al urşilor, despre care se vorbeşte de mulţi ani deja şi care explică prezenţa acestor animale în număr atât de mare, este nevoie şi de măsuri.

„Acolo, probabil, intervenţiile nu vor fi doar de relocare; în cazul în care (ursul – n.a.) atacă, este nevoie de intervenţie promptă, pentru a îndepărta pericolul, inclusiv prin extragere, prin împuşcare. (…) Numărul urşilor creşte de la o zi la alta”, afirmă ministrul.

Persoanele atacate recent de urs, ar putea fi primele despăgubite în baza legii, a răspuns Tánczos unei întrebări care stă pe buzele tuturor şi în special ale victimelor.

„Posibilitatea acordării despăgubirilor există, UDMR a făcut acum câţiva ani o propunere legislativă în acest sens, care a fost aprobată şi este în vigoare. Persoanele care au fost atacate zilele trecute probabil vor fi primele care pot solicita astfel de despăgubiri în baza legii în vigoare”, a menţionat ministrul Mediului.

Aproximativ 2.200 de urşi în Harghita

Potrivit rapoartelor totalizate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) după recensământul efectuat în această primăvară, „în Harghita trăiesc aproximativ 2.200 de exemplare de urşi”, ne spune directorul executiv al instituţiei, Domokos László.

Şi ne mai spune că de la începutul anului şi până în prezent s-au depus actele pentru convocarea Comisiei de Evaluare a Pagubelor într-un număr de 78 de cazuri, cele mai multe dintre pierderile cauzate de urşi (80%) înregistrându-se în rândul bovinelor.

Din meniul urşilor bruni harghiteni nu au lipsit nici în acest an oile, iepurii şi orătăniile. În căutare de desert, au devastat stupinele pentru polizaharide, au dat iama în cartofi, iar cerealele le-au asigurat suficiente surse de fibre, vitamine şi minerale.

„Numărul pagubelor înregistrate până în prezent este sensibil mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi s-au produs în tot judeţul, cele mai multe fiind semnalate în zona Cristur şi la Zetea. Situaţia s-a agravat în zona Tuşnadului, oamenii sunt revoltaţi, siguranţa locuitorilor nu este garantată de nimeni, iar legislaţia este atât de încâlcită, încât până reuşeşti să obţii o derogare, trece mult timp, în care urşii provoacă şi mai multe pagube. Oamenii ni se plâng că despăgubirile ajung la ei greu sau deloc; noi nu avem de unde să ştim cine a primit şi cine nu, dosarele sunt trimise la Garda Forestieră, care le evaluează, apoi le trimite la minister, unele stagnează, unele au fost probabil plătite… Cei care nu au primit despăgubirile trebuie să se adreseze Ministerului Mediului”, recomandă directorul APM Harghita Domokos László.

El a adăugat că toate localităţile care se află în zona de influenţă a urşilor ar trebui să încheie contracte cu asociaţiile de vânătoare, pentru servicii de monitorizare, de pază şi de îndepărtare a urşilor care ajung în intravilan. Din păcate, multe dintre ele nu au.

„Şi atunci când trebuie trecut la acţiune, nimeni nu ştie ce să facă şi cum să facă, cine plăteşte, de exemplu, tranchilizarea, cheltuielile de relocare, de recoltare şi de ecarisare şi multe altele; vorbim de o mulţime de probleme care trebuie rezolvate administrativ”, adaugă directorul APM Harghita.

Însă realitatea ne-a demonstrat că de obicei preocupările se activează odată cu apariţia problemelor, doar atunci când un om este rănit sau un urs este rănit, sau când urşii produc pagube foarte mari. Apoi, bunele intenţii se uită şi, până la o nouă tragedie, pentru o vreme se aşterne uitarea. Iar oamenii care trăiesc, vrând-nevrând, alături, chiar împreună cu urşi, continuă să-şi ducă copiii la grădiniţă şi la şcoală aflate la câteva sute de metri cu maşina şi privesc neputincioşi cum marile carnivore, protejate, le împuţinează avutul.

Luni noaptea un urs a spart uşa garajului unui localnic din Băile Tuşnad, în timp ce alţii cotrobăiau la tomberoanele din oraş în căutare de hrană, a mâncat tot ceea ce era depozitat acolo, a băut pălinca şi, sătul, a pornit euforic spre pădure.

De vineri şi până marţi, două persoane au fost atacate de urşi. În prezent sunt internate în stare gravă la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc.

Îmi stăruie în minte declaraţia medicului specialist chirurg dr. Adrian-Cristian Dobrică, cel care i-a operat, alături de alţi medici, pe cei doi pacienţi:

„Eu anticipez o vară grea, atacurile de urs se vor înmulţi. Faptul că primul caz grav de atac de urs la om din acest an a fost unul foarte grav, pentru mine este un semnal de alarmă. Având în vedere experienţa enormă pe care o am în muşcături de animale şi în special de urs, pot să vă spun că vom mai vedea cazuri de o asemenea gravitate, pentru că urşii s-au înmulţit şi sunt din ce în ce mai agresivi în relaţia cu omul”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.