Aproape 190.000 de documente alcătuiesc fondul Bibliotecii Judeţene „Kájoni János” din Miercurea-Ciuc
An de an, data de 23 aprilie marchează Ziua Bibliotecarului şi Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, evenimente dedicate încurajării lecturii, celebrării culturii şi conştientizării importanţei drepturilor de autor. Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” din Miercurea-Ciuc, instituţie aflată sub egida Consiliului Judeţean Harghita, deţine un fond impresionant de aproximativ 190.000 de documente, incluzând cărţi, periodice, materiale audiovizuale şi electronice, ceea ce o plasează ca cea mai mare bibliotecă de acest gen din judeţ, conform unui comunicat emis de CJ Harghita.
„Conform informaţiilor furnizate de Gyulai Arthur, managerul bibliotecii judeţene, acest fond este utilizat anual de peste 5.000 de persoane, cel mai tânăr «cititor» fiind o fetiţă născută în 11 iunie 2024, iar cel mai vârstnic cititor fiind o doamnă în etate de 91 de ani. Totodată, managerul a menţionat că cea mai veche carte deţinută de biblioteca judeţeană este – Missale romanum ex decr.to sacros concilii Tridentini restitutum: Venetia, 1650”, se arată în comunicatul CJ Harghita.
Istoria bibliotecii este una îndelungată şi fascinantă. Precursoarea sa a fost Biblioteca Raională Ciuc, înfiinţată în 1950, dar tradiţia lecturii în zonă este mult mai veche, fiind legată de Biblioteca Mănăstirii Franciscane de la Şumuleu-Ciuc, care datează din secolul al XV-lea. Colecţii valoroase din această bibliotecă şi din cea a Gimnaziului Romano-Catolic de la Şumuleu-Ciuc au fost integrate în fondul bibliotecii judeţene în 1978.
În decembrie 2007, instituţia a primit denumirea actuală, Biblioteca Judeţeană „Kájoni János”, eveniment celebrat printr-o festivitate pe 21 februarie 2008. Evoluţia numărului de utilizatori a fost variabilă de-a lungul anilor, conform datelor furnizate de bibliotecă. În 2001, se înregistrau 6.194 de utilizatori şi 107.146 de împrumuturi, cifre care au scăzut în 2010 la 4.471 de utilizatori şi 87.500 de împrumuturi, şi au continuat declinul în 2020, cu 3.619 utilizatori şi 55.524 de împrumuturi. Totuşi, în 2024, s-a observat o revenire, cu 4.481 de utilizatori şi 105.277 de împrumuturi.
Managerul bibliotecii judeţene a menţionat că procesul de automatizare a serviciilor a început la începutul anilor ’90. Primele etape au inclus informatizarea evidenţei, clasificării şi catalogării publicaţiilor în 1993, urmate de informatizarea activităţilor bibliografice şi a relaţiilor cu publicul începând cu 1997.
„Între timp, legislaţia de bibliotecă a devenit mai realistă, în sensul corelării valorii materiale şi spirituale ale cărţilor. S-au stabilit criterii pentru includerea cărţilor în patrimoniul cultural naţional şi reguli de păstrare şi conservare ale acestei categorii de cărţi, pe de altă parte, s-au relaxat regulile de păstrare şi utilizare ale cărţilor destinate uzului curent. Tehnologia a evoluat în sensul că sprijină ocrotirea colecţiilor”, a declarat managerul, citat în comunicat.
Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” se află în etapa de implementare a sistemului RFID (identificare prin frecvenţe radio) pentru a spori securitatea şi eficienţa gestionării colecţiilor. Prin aplicarea de etichete RFID pe cărţi şi instalarea de porţi de securitate, se asigură integritatea colecţiilor destinate împrumutului curent. Această tehnologie permite, de asemenea, realizarea împrumuturilor într-un sistem de autoservire rapid şi eficient. Prin degrevarea de sarcinile administrative de rutină, bibliotecarii pot dedica mai mult timp interacţiunii de calitate cu cititorii. Un alt serviciu valoros oferit de bibliotecă este repararea cărţilor deteriorate, legătoria. Acest meşteşug complex necesită atât creativitate, cât şi rezistenţă fizică, implicând utilizarea unor echipamente vechi, cum ar fi o presă de un secol şi o maşină de tăiat de aproape o sută de kilograme. Procesul de recondiţionare a fiecărui volum presupune diverse operaţiuni manuale pentru a reda cărţilor aspectul iniţial sau o parte din acesta.
Conform CJ Harghita, Gyulai Arthur a atras atenţia asupra unei practici dăunătoare: încercarea de a repara cărţile acasă cu bandă adezivă. Această metodă, în loc să ajute, agravează starea volumelor şi complică intervenţia legătorilor profesionişti, care trebuie să îndepărteze adezivul înainte de a începe reparaţia propriu-zisă. Potrivit managerului, Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” primeşte solicitări de restaurare a cărţilor vechi şi deteriorate din întreg judeţul. Cu toate acestea, el a menţionat că mulţi potenţiali beneficiari nu sunt încă informaţi despre existenţa acestui serviciu specializat. În ceea ce priveşte viitorul instituţiei, Gyulai Arthur a subliniat rolul crucial al investiţiilor în asigurarea sustenabilităţii proiectelor şi în stimularea dezvoltării bibliotecii, alături de profesionalismul şi creativitatea personalului.
Un program de succes al bibliotecii, considerat un exemplu de bună practică la nivel naţional, este „Servicii de bibliotecă pentru comunităţi”. Derulat anual începând din 2015, cu sprijin financiar constant din partea Consiliului Judeţean Harghita şi cu contribuţia altor finanţatori, acest program vizează îmbunătăţirea serviciilor de lectură şi diversificarea ofertelor culturale şi educaţionale ale bibliotecilor publice din judeţ. Implicarea Consiliului Judeţean Harghita este esenţială în susţinerea acestui demers.
În cursul anului 2024, Biblioteca Judeţeană a înregistrat un total de 56.307 vizite ale utilizatorilor. Dintre acestea, 11.023 au fost generate de participarea la activităţi şi evenimente culturale şi educative, concretizate în 638 de evenimente desfăşurate fizic. Suplimentar, activităţile organizate în format online, incluzând Maratonul internaţional al lecturii, concursuri şi jocuri online, precum şi cele desfăşurate în diverse localităţi ale judeţului, au atras un număr semnificativ de 42.428 de vizitatori în acelaşi an.
Biblioteca judeţeană joacă un rol activ în promovarea lecturii şi a culturii în comunitate. Oferta sa permanentă include o varietate de programe, cum ar fi lansări de carte, expoziţii tematice, programe special concepute pentru grupuri organizate, ore de curs pe diverse teme, activităţi artizanale, spectacole de teatru pentru copii şi sesiuni de biblioterapie.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bíró Barna-Botond, a subliniat importanţa lecturii pentru dezvoltarea imaginaţiei. El a descris actul de a citi ca pe o experienţă activă, în care cititorul devine „regizorul propriei poveşti”, în loc de un simplu spectator. Prima carte care l-a impresionat profund a fost „Egri csillagok” (Stelele din Eger) a scriitorului maghiar Gárdonyi Géza.
„Când citeşti o carte, tu eşti regizorul filmului pe care imaginaţia ta îl dezvoltă. E impresionant că, într-o perioadă în care nu exista Netflix, prin cartea «Egri csillagok», am văzut toate scenele de război, ca într-un film regizat la Hollywood”, a declarat Bíró Barna-Botond.
EMILIA Ş.
