Aproape 150 de dosare penale privind infracţiuni informatice, înregistrate în judeţ anul trecut
- În primele luni din 2025 au fost înregistrate 16 dosare
- Modurile de operare au rămas aceleaşi, doar contactarea posibilelor victime se schimbă
La nivelul IPJ Harghita, pe parcursul anului trecut, au fost înregistrate 146 de dosare penale privind infracţiuni informatice, din care 65 au fost soluţionate. Cele mai frecvent sesizate fapte sunt infracţiunile de „înşelăciune” privind platformele de investiţii false şi „efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos”, preciza comisar şef de poliţie Mircea-Ştefan Iordan, inspectorul şef al IPJ Harghita, în cadrul unei conferinţe de presă.
Acesta mai arăta faptul că în ultima perioadă se constată o creştere a sesizărilor referitoare la săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune în mediul online, care au ca bază folosirea în mod nelegitim a imaginii unor personalităţi cunoscute şi a unor companii de distribuţie de utilităţi (Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, OMV Petrom etc.). Utilizatorii sunt induşi în eroare prin postări sponsorizate sau reclame pe reţelele sociale să investească în acţiuni ori criptomonede şi să câştige sume de bani de câteva ori mai mari decât investiţia iniţială.
Infractorii adresează invitaţia de a accesa anumite link-uri care conduc utilizatorii către o pagină unde li se solicită să completeze datele personale şi să constituie un depozit. Pe site, sunt postate şi testimoniale (mesaje scurte) false ale unor „câştigători” care se bucură că au investit în acţiunile promovate ca fiind fabulos de rentabile.
Pentru a spori încrederea publicului în aceste anunţuri false, cu ajutorul aplicaţiilor de editare bazate pe inteligenţa artificială, sunt prelucrate imaginile unor persoane publice care „recomandă” cumpărarea acţiunilor.
În cazul infracţiunilor de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos”, acestea reprezintă, de cele mai multe ori, plăţi efectuate din conturile bancare ale persoanelor vătămate către comercianţi din străinătate. Aceste plăţi sunt cauzate de compromiterea datelor bancare ale persoanei în cauză, respectiv a datelor cardului bancar.
Noi metode de contactare
Subinspector de poliţie Marius Constantin Călugăru, ofiţer specialist din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, preciza că modurile de operare, în esenţă, sunt aceleaşi, schimbându-se doar modul de contactare a posibilelor victime. De exemplu – arăta acesta – de la investiţiile pe platforme de socializare, cu presupuse platforme de investiţii şi brokeri, s-a ajuns ca la începutul anului acesta să existe apeluri direct către persoanele vătămate de la presupuşi reprezentanţi ai Bursei de Valori Bucureşti, care informează persoanele vătămate că ar deţine anumite dividende de prin anii ’90 şi că sunt îndreptăţite să primească banii, contravaloarea pentru aceste dividende.
Apoi, se ajunge la comunicarea tot pe WhatsApp şi, în unele cazuri, pe Telegram. Se încearcă convingerea persoanei că are oportunitatea de a primi o sumă de bani (poate fi între 10.000 şi 15.000 lei), dar pentru asta trebuie să-şi instaleze o aplicaţie de tip remote access cum este Anydesk sau TeamViewer. Această aplicaţie oferă posibilitatea unei alte persoane de a controla un telefon sau un calculator de la distanţă. Preluând astfel controlul telefonului, infractorii vor putea accesa aplicaţiile bancare instalate şi să efectueze transferuri neautorizate către alte persoane atât de pe teritoriul ţării, cât şi din alte ţări, din Uniunea Europeană, de obicei pe aplicaţii de Fitech, cum este Revolut sau Monese. Ulterior, fondurile sunt convertite în criptomonede şi ajung să fie depozitate în portofelele virtuale ale autorilor.
Grupări infracţionale, cu membri care se prezentau la „locul de muncă”
Subinspector de poliţie Marius Constantin Călugăru a mai arătat că identificarea autorilor presupune şi o colaborare atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Într-un dosar penal se colaborează şi cu comercianţi, şi cu instituţii bancare, şi cu instituţii din alte state, cum ar fi Austria, Spania, Italia, prin ordine europene de anchete, prin platforme special realizate de către comercianţi şi de furnizorii de servicii de telecomunicaţii.
Acesta a mai precizat că, la nivel naţional, au fost destructurate grupări structurate în call-centere care funcţionau calificat, în sensul în care aveau un loc la care se deplasau membrii, aveau un program, efectuau apeluri, aveau „clienţi” persoane vătămate cu care vorbeau şi pe care îi convingeau să îşi dea acordul cu privire la cele arătate anterior.
Prejudiciu de peste 200 de mii de euro
Prejudiciul total în cazul celor 146 de dosare penale depăşeşte 200.000 de euro. De la caz la caz, prejudiciul porneşte de la câte mii de lei, în cazul unei persoane fizice care observă o tranzacţie neautorizată, şi poate ajunge la ordinul zecilor de mii de euro atunci când o persoană încearcă să investească cu ajutorul unui broker fals.
În acest an au fost înregistrate 16 dosare penale.
Campanii de prevenire
Inspector principal de poliţie Mariana Ramona Răducanu, coordonatoarea Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, arăta că se fac campanii pentru prevenirea fraudelor financiare în mediul online. În acest sens, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii continuă implementarea campaniei judeţene Protejează-ţi datele personale şi financiare, menită să informeze publicul larg despre riscurile asociate investiţiilor online frauduloase. Campania se desfăşoară prin intermediul tuturor canalelor de comunicare în masă – de la mass-media locală până la parteneri privaţi care susţin difuzarea mesajelor de prevenire.
Totodată, platforma sigurantaonline.ro reprezintă un instrument digital educativ de referinţă, oferind utilizatorilor resurse benefice privind securitatea financiară. Aceasta pune la dispoziţie informaţii despre metodele utilizate de infractorii cibernetici – precum spoofing şi phishing – alături de recomandări practice menite să prevină înşelătoriile online şi să contribuie la protejarea datelor personale şi financiare ale utilizatorilor.
LIVIU C.
