Primarul comunei Sărmaş: „În ciuda greutăţilor, am reuşit să mergem înainte, să ne continuăm proiectele şi să facem proiecte noi de investiţii”
Sărmaş este una dintre localităţile harghitene în care, la alegerile locale din 2024, a fost schimbată conducerea primăriei. După aproximativ un an de la preluarea mandatului, am stat de vorbă cu noul primar, Valentin-Mihai Mîndru, despre cum a decurs această perioadă pentru comunitate. Vă invităm să aflaţi, în continuare, care au fost principalele proiecte realizate, problemele cu care s-a confruntat ca urmare a măsurilor impuse în acest an de la nivel central, precum şi planurile de viitor al administraţiei locale.
– A trecut un an de la preluarea mandatului. Cu ce gânduri aţi început activitatea şi cu ce planuri aţi intrat în anul 2025?
– Am intrat în această activitate în ideea de a continua, în primul rând, proiectele începute şi de a găsi surse de finanţare pentru proiecte noi.
A fost un an greu, imprevizibil din punct de vedere financiar şi al finanţărilor care s-au putut obţine. În ciuda greutăţilor, am reuşit să mergem înainte, să ne continuăm proiectele şi să facem proiecte noi de investiţii pe care le vom implementa în următorii ani dacă toate lucrurile vor merge bine şi se vor găsi surse de finanţare.
– Făcând o retrospectivă a acestui an, care sunt principalele proiecte pe care aţi reuşit să le duceţi la capăt?
– Am avut un proiect de reabilitare energetică la Şcoala Gimnazială „Sfântul Andrei”, un proiect în valoare de 6.144.352 lei. Am început execuţia în luna ianuarie 2025 şi acum, în decembrie am finalizat investiţia. Sperăm ca undeva cel târziu în februarie să putem să începem activitatea în şcoala nou-renovată. În luna februarie pentru că mai avem un proiect prin care achiziţionăm mobilier pentru şcoală. Termenul de livrare e în luna februarie şi dorim să intrăm direct în şcoala nouă cu noul mobilier.
Un alt proiect mare este înfiinţarea reţelei de distribuţie gaze naturale, la care s-a semnat contractul de finanţare în luna noiembrie 2024, şi pe data de 16 decembrie am reuşit să semnăm şi contractul de execuţie în urma licitaţiei. Aşa că avem toate şansele ca la începutul anului viitor, în funcţie de vreme, să începem execuţia.
Un al treilea proiect este modernizarea staţiei de epurare şi extinderea reţelei de canalizare şi apă potabilă în satul Hodoşa, în zona fabricii. Este un obiectiv foarte important, facilitând accesul la apă şi canalizare menajeră a platformei industriale de la Hodoşa, unde activează în jur de 9-10 societăţi comerciale, cu peste 100 de angajaţi. Am început execuţia anul acesta şi cred că în proporţie de 10% avem executat din fonduri proprii. Pentru că finanţările pe Anghel Saligny au fost suspendate, am continuat lucrarea din surse proprii pentru a termina şi a facilita accesul la reţea a societăţilor comerciale respective. Vom continua şi anul care vine tot din bugetul propriu până se vor relua finanţările.
Un al patrulea proiect, unul pe care l-am început în noiembrie 2024, este construirea unui centru multifuncţional cultural pentru a evita exclusiunea socială, fiind destinat în principal pentru copii. Este un proiect în valoare de 13.434.023 lei, la care am semnat contractul de finanţare anul acesta, am obţinut şi proiectul tehnic şi urmează ca în perioada următoare, cât de urgent, să fie făcută licitaţia pentru execuţie.
Centrul se va construi în locul unei clădiri vechi care va fi demolată, urmând să aibă şi două terenuri de sport pentru copii.
Extinderea reţelei de apă şi canalizare
– Mai aveţi alte proiecte în curs de demarare sau aflate în diverse stadii?
– Am reuşit tot în cursul anului 2025 să mai facem un proiect nou, un studiu de fezabilitate pentru extinderi de reţea de apă şi canal pe mai multe străzi. A fost introdusă reţeaua de apă şi canal pe o porţiune unde a fost cea mai densă populaţie şi au rămas ultimele sute de metri de pe stradă. Am reuşit să facem studiul de fezabilitate pentru străzile Pârul Sărmaşului, Mihai Eminescu, Câmpului, Băcenilor şi Aleea Sfinţii Arhangheli. Acum o să încercăm să găsim sursă de finanţare.
Mai avem un proiect finalizat tot pentru extinderea reţelei de apă şi canal pe strada Sfântul Ilie spre Capul Arşiţei şi pe Ioan Batenţianu, în Hodoşa Sat. Şi aici căutăm surse de finanţare.
Am achiziţionat prin Consiliul Judeţean un microbuz electric pentru transportul copiilor. Am mai achiziţionat un buldo-excavator nou pentru a ne putea desfăşura în bune condiţii activitatea de pe drumurile comunale, o vidanjă, în caz de incendii, fiind un teren accidentat, să putem ajunge în timp util.
Mai avem un proiect pentru extinderea reţelei de iluminat tot pe strada Sfântul Ilie, pe care l-am depus pentru finanţare prin GAL. Sperăm să obţinem finanţarea şi să încheiem contractul la început anului viitor.
Am înlocuit acoperişul la fosta grădiniţă de la Hodoşa Gară, care nu mai e activă de mai mulţi ani. Am schimbat învelitoarea şi am pus-o în conservare ca să nu se mai degradeze.
Proiecte suspendate
– La nivel naţional, anul acesta a fost unul destul de complicat din punct de vedere economic, multe proiecte fiind suspendate sau sistate. V-aţi confruntat cu asemenea probleme?
– Nu am avut situaţii în care să fie anulată total finanţarea. Pe Anghel Saligny, proiectele care sunt suspendate momentan sunt extinderea reţelei de apă şi canalizare de la Hodoşa, respectiv reţeaua de gaz, pe care ori le continuăm din surse proprii până ce se vor relua ori vom fi obligaţi la un moment dat să le sistăm. Valoarea proiectelor fiind foarte mare, nu le putem finanţa din bugetul local până la final.
Într-adevăr, am rămas în urmă cu execuţia, neputând asigura finanţarea conform graficului din bugetul local. Dar nu am oprit total lucrările.
Agricultura, practicată de tot mai puţini tineri
– Lucian Blaga spunea că veşnicia s-a născut la sat. Se mai aplică în vremurile actuale această vorbă pentru comuna Sărmaş? Cum se prezintă din punct de vedere social şi economic?
– Din punct de vedere social, singura problemă pe care o avem este demografia, scăderea populaţiei şi, totodată, îmbătrânirea populaţiei.
– Şi din punct de vedere economic, a rămas agricultura principală ramură?
– Agricultura, principala ramură, o practică tot mai puţin tineri, dar este principală sursă de venit. Mai avem noroc că, totuşi, mai funcţionează societăţi comerciale – mai avem prelucrarea lemnului, transport intern, internaţional. Mai avem societăţi comerciale pe care ne putem baza încă, neputând zice că în ultimii ani a scăzut numărul lor foarte, foarte drastic.
– În ce stadiu se află programul naţional de cadastrare în Sărmaş?
– Avem în fiecare an câte o finanţare şi suntem undeva la 50% din suprafaţă cadastrată. Nu am avut un contract pentru toată suprafaţa odată, doar pe sectoare, şi pe lângă asta mai lucrăm şi din resurse proprii. Anul acesta vom înscrie în Cartea Funciară în jur de 300 de hectare.
Se doreşte clarificări referitoare la Zonele Strict Protejate
– La nivel naţional se vorbeşte despre extinderea Zonelor Strict Protejate şi recent a fost şi o întâlnire la Miercurea-Ciuc pe această temă. Ar fi afectată comuna Sărmaş de conturarea acestor zone?
– Într-adevăr, am avut o videoconferinţă în care am şi răspuns că nu ne-am opune, dar nu ni s-au specificat foarte clar condiţiile care vor fi după ce vor fi constituite aceste zone. Nu se ştie clar ce restricţii vor fi şi chiar am identificat suprafeţe, poligoane suprapuse peste raza UAT Sărmaş care în prezent sunt folosite ca păşuni pentru animale sau care sunt în apropierea intravilanelor. Recent am descoperit un poligon care ia o parte din intravilan şi o parte din construcţiile existente. Eu zic că acolo s-a făcut o identificare eronată a poligoanelor.
Părerea mea ca silvicultor, pentru că am o experienţă de 14 ani în silvicultură şi am lucrat puţin pe partea de arii protejate, că sunt zone foarte retrase, neatinse de piciorul uman şi acolo ar trebui identificate zone de protecţie strictă, nu în imediata vecinătate a satelor.
Nu ne opunem, înţelegem că e o condiţie trasată de Uniunea Europeană, dar trebuie identificate şi clarificate restricţiile ce vor urma. Deocamdată, din videoconferinţe nu ni s-a spus nimic, doar că se identifică şi vor intra în zone de protecţie strictă. Dar când am întrebat de restricţii, ni s-a spus că vom vedea, dar ştim că după ce le-ai introdus în zonă strictă urmează restricţiile şi atunci o să apară nemulţumirile în rândul tuturor locuitorilor.
– Ce planuri aveţi pentru anul 2026?
– Pentru 2026 ne dorim, în primul rând, să putem începe lucrarea la înfiinţarea reţelei de distribuţie de gaze naturale, care va fi un proiect de aproximativ 40 de kilometri de reţea. Continuarea lucrărilor la reţeaua de apă canal de la Hodoşa, zona fabricii, în acelaşi proiect având şi modernizarea staţiei de epurare.
Nu cred că o să reuşim să încheiem aceste două proiecte, dar sperăm măcar să putem lucra la ele, depinzând de sursa de finanţare.
Centrul multifuncţional trebuie să meargă înainte, să-l finalizăm până la sfârşitul anului 2026, fiind condiţie.
Mai dorim să reuşim să reabilităm energetic dispensarul uman şi lucrări curente de reparaţii care apar zilnic.
Consemnare de LIVIU C.
