Proiectul de reformă a administraţiei, încă în lucru
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat miercuri, la Miercurea-Ciuc, conţinutul pachetului de reformă destinat administraţiei centrale şi locale, axat pe diminuarea cheltuielilor cu personalul. Obiectivul principal al proiectului, aflat încă în negociere, este stabilirea unei reduceri de 10% a costurilor salariale în administraţia publică centrală. Pentru administraţiile locale, se oferă o opţiune: fie o reducere procentuală similară a cheltuielilor, fie diminuarea numărului de posturi (ocupate sau vacante).
Proiectul de reformă oferă o marjă de manevră ordonatorilor principali de credite pentru a decide modalitatea de aplicare a reducerii. Ministrul a subliniat că, deşi anvelopa totală de economii trebuie să atingă 10% la nivelul unui minister, modalitatea de implementare poate varia la nivelul structurilor subordonate.
„În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor de personal, există mai multe modalităţi posibile de reducere, care sunt la îndemâna ordonatorului principal de credit. Pe de o parte, la central, important este că în proiect dorim să reglementăm posibilitatea unei reduceri de cheltuieli de personal diferenţiat în funcţie de nevoi, astfel încât anvelopa pe ordonatorul principal de credite, de exemplu pe un minister, să fie de 10%, dar în interior, având în vedere că sunt instituţii subordonate în coordonare, să poţi să faci o reducere diferenţiată. Poate sunt locuri unde este loc de o reducere mai semnificativă şi sunt locuri unde este nevoie de mai puţin, important este ca anvelopa să fie de 10% în ansamblu”, a precizat ministrul Dezvoltării.
Cseke Attila a argumentat că reforma vizează în primul rând reducerea costurilor şi nu neapărat a numărului de posturi, tocmai pentru a permite instituţiilor să utilizeze o paletă largă de instrumente. Printre măsurile posibile, care nu sunt limitative, se numără reorganizările legale, diminuarea sporurilor şi utilizarea concediilor fără plată. Ministrul a explicat de ce nu s-a optat pentru un singur şablon de implementare.
„Reducerea de cheltuieli de personal se poate înfăptui prin mai multe modalităţi, ele nu sunt limitativ prevăzute în proiect, proiectul încă nu a plecat din minister, nu avem acordul final al coaliţiei pe text şi atunci modalităţile se pot referi la reorganizarea instituţiei, pentru care avem reglementare în Codul Administrativ, articolul 518, 519, respectiv posibilitatea diminuării unor sporuri care se dau în cadrul instituţiei, acordarea unor zile libere, concediu fără plată, dar care să nu afecteze celelalte drepturi, de exemplu concediu anual plătit (…) al salariatului şi, sigur, sunt şi alte modalităţi care la central nu pot fi enumerate exhaustiv pentru că instituţiile sunt diferite. De aceea şi propunerea coaliţiei a fost aceea de reducere a cheltuielilor de personal şi nu în principal a posturilor, pentru că pot fi mai multe modalităţi prin care aceste cheltuieli de personal se reduc”, a precizat Cseke Attila.
Acest principiu al flexibilităţii este esenţial, deoarece structura organizatorică şi reglementările (legi, ordonanţe de urgenţă, ordine de ministru) diferă de la o instituţie la alta. Prin urmare, fiecare ordonator de credite va avea libertatea de a alege cea mai potrivită soluţie.
„Fiecare ordonator principal de credite va avea libertatea de a stăpâni modalitatea cea mai convenabilă, pentru că trebuie să înţelegem fiecare instituţie, aproape fiecare minister, deci fiecare minister are cel puţin o hotărâre de guvern pentru organizarea şi funcţionarea ministerului. Unele dintre ministere sau unele instituţii, autorităţi centrale au reglementări la nivel de lege, prin ordonanţă de urgenţă, altele au reglementări şi subsecvente prin ordine de ministru, deci nu se poate face un şablon pentru ele, pentru că ar fi greşită aplicarea unui şablon şi atunci libertatea este lăsată pentru ordonatorii principali de credit”, a punctat Cseke Attila.
Lista excepţiilor de la aplicarea acestei reforme nu este încă definitivată. Ministrul a menţionat că au existat deja reduceri de cheltuieli în învăţământul preuniversitar şi la nivelul Senatului şi Camerei Deputaţilor. Proiectul va fi trimis în circuitul de avizare doar după ce se va ajunge la un acord final între cele patru formaţiuni din coaliţie.
De asemenea, tot miercuri, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat înţelegerea la nivelul coaliţiei privind reforma, dar a insistat asupra aplicării nuanţate a reducerii. El a subliniat că ţinta de 10% se referă la totalul anvelopei salariale şi nu va fi aplicată uniform în toate segmentele.
Liderul UDMR a menţionat că o propunere fermă a formaţiunii sale este exceptarea sectorului Educaţiei. El a argumentat că acest domeniu a realizat deja ajustări semnificative în vara acestui an prin măsuri precum creşterea normelor didactice şi reducerea burselor şi a orelor suplimentare.
„Noi am propus şi susţinem cu tărie o excepţie: educaţia. Fiindcă educaţia în iulie, în primul pachet, deja a făcut reducerile necesare. Adică, norma didactică de la 18 ore pe săptămână la 20 de ore a fost crescută şi au fost reduse sumele pentru plata cu ora şi bursele. Este valabil şi pentru învăţământul superior, unde normele didactice au crescut şi bursele au fost reduse. Dacă noi raportăm tot ce s-a întâmplat în educaţie pe un an de zile, fiindcă în acest an vorbim doar de 5-6 luni din august, de fapt, şi septembrie, sigur că ei sunt undeva la 10% şi nu ar fi corect să mai mergem o dată şi să tai de la educaţia. Asta este singura excepţie pe care noi am acceptat-o şi chiar am propus-o să fie aşa”, a afirmat Kelemen Hunor.
Referitor la impactul în administraţia locală, unde 10% din totalul posturilor ocupate ar însemna aproximativ 12.000 de poziţii, Kelemen Hunor a subliniat că nu toate unităţile administrativ-teritoriale (UAT-uri) vor fi afectate. El a menţionat că UAT-urile au opţiunea de a reduce salariile în loc să disponibilizeze personal şi că aproximativ o treime din UAT-uri (în special localităţile mici) nu vor trebui să aplice nicio reducere, deoarece nu au scheme suprapopulate.
„Oricum, dacă ne uităm, sunt anumite UAT-uri unde există o suprapopulare a schemelor şi sunt UAT-uri, sunt în jur de 1.000, nu ştiu exact cifra, dar aproape o treime din UAT-uri nu trebuie să reducă nimic, mai ales localităţile mici, fiindcă ei nu au exagerat, nu au avut schemele suprapopulate. Deci, când vorbim de administraţia locală, aceste nuanţe trebuie spuse, că altfel lumea crede că, domnule, totul şi peste tot se taie. Nu! Sunt aproape 1.000 de UAT-uri unde nu trebuie să faci nimic, fiindcă şi acum sunt sub cotele care vor fi adoptate în acest proiect”, a explicat Kelemen.
În încheiere, Kelemen Hunor a subliniat că proiectul trebuie finalizat şi asumat rapid, ideal înainte de sfârşitul anului, pentru a permite demararea discuţiilor privind Bugetul de Stat pe anul următor.
„Eu aş vrea să ajungem cât mai repede în circuitul de avizare, începând de săptămâna viitoare, dacă se poate, sper că se va putea, şi asumarea înainte de sfârşitul anului să fie în Monitorul Oficial. Altfel, nu poţi să construieşti legea bugetului pe 2026. Ce se va întâmpla exact, cum, în ce dată, nu ştiu. Eu aş prefera cât mai repede, fiindcă trebuie să pregăteşti şi legea bugetului şi discuţiile pot fi pornite şi vor fi pornite pe proiectul de lege al bugetului pe 2026, dar nu putem finaliza până când acest pachet nu apare în Monitorul Oficial”, a spus Kelemen Hunor.
EMILIA ŞERDEAN
