Retrospectiva anului 2023 (I)

ianuarie 5, 2024 in Societate

Ianuarie – martie

Anul începea cu deschiderea Ride More Center. La inaugurarea de la Miercurea-Ciuc au fost prezenţi, alături de foarte mulţi tineri, autorităţi locale, oficialităţi din Ungaria, precum şi reprezentanţi ai Federaţiei Române de Schi şi Biatlon. Centrul sportiv a fost realizat de către Asociaţia Ride More şi cuprinde un parc de trambuline, un skate park, panou de căţărare, o sală pentru Yoga, una pentru CrossFit, un bar, precum şi camere de cazare. Astfel, aici pot fi practicate 5 sporturi olimpice: snowboard şi freestyle (fiecare dintre acestea cu slope style, big air, half pipe, care pot fi începute aici), skateboard, BMX şi căţărare.

Tot la început de an, la Voşlăbeni, avea loc o întâlnire între preşedintele Consiliului Judeţean şi primari sau reprezentanţi ai localităţilor din zona de nord a judeţului (Corbu, Tulgheş, Sărmaş, Gălăuţaş, Subcetate, Voslăbeni, Bilbor şi municipiul Topliţa). Temele supuse dezbaterii au fost drumurile judeţene, Proiectul de buget al Consiliului Judeţean (CJ) pe anul 2023, Fondul constituit din cota de 6% din impozitul pe venit aflat la dispoziţia CJ şi Digitalizarea Educaţiei.

Pentru topliţeni, anul trecut începea cu o veste bună: Ministerul Dezvoltării aproba, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, proiectul de renovarea energetică a spitalului municipal, în valoare de 19,17 milioane lei.

De Ziua Culturii, în judeţ erau organizate mai multe activităţi:

La Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” din Miercurea-Ciuc, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita şi cu susţinerea financiară a Consiliul Judeţean Harghita, a fost organizat un eveniment atât în format fizic, cât şi online: dezbaterea „Cultura, mai aproape”.

La Biblioteca Municipală Topliţa au fost organizate un atelier de lectură şi o expoziţie tematică „Eminescu, izvor nesecat de inspiraţie”.

În organizarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, prin Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc a avut loc o lecţie deschisă, care a urmărit marcarea celor 173 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu şi celebrarea valorilor culturale româneşti, parte din moştenirea culturală a umanităţii.

Pe 14 ianuarie, la Centrul Eparhial din municipiul Miercurea-Ciuc, sub preşedinţia Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, se desfăşura şedinţa anuală de lucru a Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Fostul primar al municipiului Gheorgheni era condamnat de Curtea de Apel Târgu Mureş la trei ani de închisoare, cu suspendarea executării pe un termen de supraveghere de patru ani. Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Târgu Mureş l-au trimis în judecată pe Mezei János în 2015, pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, şantaj şi instigare la delapidare. Hotărârea Curţii de Apel Târgu Mureş era definitivă şi venea după ce în primă instanţă Tribunalul Mureş l-a achitat pe Mezei János pentru toate cele trei acuzaţii: abuz în serviciu, instigare la delapidare şi şantaj. Curtea de Apel Târgu Mureş la rândul ei l-a achitat de abuz în serviciu şi instigare la delapidare.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) era aprobat un proiect comun al Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc şi Consiliului Judeţean Harghita pentru dotarea cu aparatură medicală de înaltă performanţă a peste 20 de specializări din cadrul ambulatoriului de specialitate în vederea creşterii calităţii serviciilor medicale oferite. Valoarea totală a proiectului este de peste 14 milioane de lei.

În perioada 21-28 ianuarie, Friuli Venezia Giulia găzduia cea de-a 16-a ediţie de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), care reunea tineri sportivi cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani din 47 de ţări. Din delegaţia României făceau parte şi două harghitence, ambele în vârstă de 16 ani: Kata Mandel – snowboard (locul 4), şi Nóra Barta – short-track (locul 11).

În comuna Bilbor, un incendiu cuprinsese bucătăria de vară a unei gospodării. Din nefericire, în interior se afla şi o bătrână, de aproximativ 86 de ani, care, deşi a fost evacuată de echipa de intervenţie, a decedat.

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului recunoştea Zona „Băile Tuşnad şi Împrejurimile”, formată din unităţile administrativ-teritoriale (UAT) Băile Tuşnad, Cozmeni, Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru, Tuşnad (jud. Harghita), ca fiind cea de-a 7-a destinaţie ecoturistică a României. Conceptul de „Destinaţie Ecoturistică” a fost dezvoltat începând din anul 2012 de autoritatea publică centrală pentru turism, în parteneriat cu instituţii şi organizaţii reprezentative la nivel naţional (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism şi Asociaţia de Ecoturism din România), având la bază Strategia Naţională de Ecoturism, Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) şi Standardul European de Ecoturism (EETLS). La momentul respectiv, România a fost prima ţară din Europa care a lansat un astfel de sistem de recunoaştere a destinaţiilor ecoturistice.

MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat lansa cea de-a 17-a ediţie a Programului Spaţii Verzi, care are rolul de a susţine proiectele de mediu şi implicarea tinerilor în iniţiativele de protejare a naturii. În cadrul celor două componente ale programului, Permacultură în Zone Urbane şi Arii Naturale Protejate, MOL România oferea finanţare în valoare totală de 821.000 de lei.

În luna februarie, Curtea de Apel Bacău se pronunţa în procesul care avea ca litigiu ridicarea unui număr de 50 de cruci comemorative în memoria ostaşilor români în Cimitirul Militar Internaţional de la Valea Uzului, respingând recursul autorităţii locale din Dărmăneşti. Astfel, se stabilea că autorizaţia de construire a acestora emisă de Primăria Dărmăneşti este ilegală, iar crucile trebuiau demolate.

La Bilbor se desfăşura o nouă ediţie a Colocviilor Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, eveniment ce marca 147 de ani de la naşterea celui care a fost publicist, scriitor şi om politic, una dintre personalităţile româneşti din zona Topliţei care au avut o contribuţie importantă la înfăptuirea Unirii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Peste 500 de spectatori au fost la premiera de gală a filmului „Ramon” de la Miercurea-Ciuc. „Ramon” este primul film în scenariul lui Pavel Bartoş şi în care actorul, originar din Miercurea-Ciuc, are rolul principal. Iniţial se dorea ca premiera de gală să aibă o singură proiecţie. Însă, ca urmare a cererii mari, biletele fiind vândute într-un timp foarte scurt, s-a decis să se mai facă o proiecţie.

Pentru al treilea an, Topliţa era gazda unei conferinţe dedicate mediului privat. La conferinţă, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai importante linii de finanţare, au fost prezenţi întreprinzători din municipiul Topliţa şi localităţile din apropiere, acoperind multe domenii de activitate: de la cei care activează în turism până la cei din domeniul construcţiilor sau al serviciilor.

Cu ocazia venirii primăverii, în cadrul concursului Catehetic Naţional „Tinerii şi vârstnicii să laude numele Domnului”, elevi din Parohiile Ortodoxe Topliţa II şi VI au dăruit mărţişoare, felicitări şi daruri oferite vârstnicilor de la Centrul Social Topliţa.

La Topliţa, la Biblioteca Municipală „George Sbârcea”, scriitorul Ilie Şandru lansa cel mai recent roman al său: „Nunta”.

La Miercurea-Ciuc avea loc lansarea în premieră naţională a volumului „Lebăda neagră de pe Balaton” – Viktor Orbán şi o obsesie asumată. Volumul este rezultatul unor interviuri realizate de Romeo Couţi, experimentat jurnalist de la TVR Cluj, cu specialişti de prestigiu în problematica maghiară din domenii relevante: politică externă, intelligence, diplomaţie şi mass-media. Aduce în atenţia publicului personalitatea carismatică, dar şi controversată a lui Viktor Orbán, premierul Ungariei, iar Romeo Couţi spunea că volumul „nu reprezintă altceva decât o opţiune de informaţie inclusiv pentru comunitatea de secui”.

În luna martie se dădea ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dotare a Ambulatoriului Spitalului Municipal Topliţa. Începând de la elementele de construcţie (pereţi), instalaţii electrice, grupuri sanitare, toate au intrat într-un complex de lucrări, în vederea adaptării prezentului, atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical care îl deserveşte.

Sinteză de LIVIU CÂMPEAN