Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Doar 12 dintre acestea au fost depuse la Casa Judeţeană de Pensii Harghita, alături de cererea pentru acordarea pensiei anticipate parţiale
Pe lângă potenţialul natural deosebit, judeţul Harghita a fost dăruit şi cu bogăţii subterane. În zona Munţilor Grinţieş este situat un zăcământ uranifer cu două zone de exploatare experimentală, actualmente aflate în conservare. Diverse studii, susţinute de prospecţiunile făcute până în anul 2000, duc la concluzia că în perimetrul Primatar-Grinţieş (Neamţ) – Tulgheş (Harghita), subsolul conţinea cel mai mare zăcământ de uraniu din România.
Mina de uraniu Tulgheş-Grinţieş a fost deschisă în urmă cu aproximativ cinci decenii. În anii ’70, când au început prospecţiunile, aici lucrau în jur de 800 de persoane, iar în perioada de glorie, mina avea zece galerii pe Prisecani, 27 pe Primatar şi şase pe Pintec. Exploatarea avea să se închidă la începutul anilor 2000, însă începând din 2021, autorităţile centrale doresc redeschiderea acesteia, ministrul Energei Virgil Daniel Popescu anunţând-o cu trei ocazii diferite: în iunie şi în septembrie 2021 şi în martie 2022. Mina a fost nu numai o sursă de existenţă pentru localnici, ci şi de poluarea remanentă, care a afectat localităţi precum Tulgheş, Corbu, Borsec din Harghita şi altele din judeţul Neamţ.
La Jolotca, în comuna Ditrău, subsolul este bogat în minereuri de metale rare şi disperse şi în minereu polimetalic.
La Bălan, exploatarea minieră a filoanelor „de culoare galben-verzui, acoperite de un luciu metalic”, observate de un cioban în urmă cu 400 de ani, trecând cu turmele sale prin zona Munţilor Hăşmaşul Mare, datează încă din secolele XVII-XVIII. Treptat, în zonă avea să se formeze o colonie de mineri, iar din anul 1802 se trece de la un „minerit popular”, la o exploatare sistematică a minereului de cupru. Geologii vremii aveau să constate că zona mineralizată se întindea până în masivul sienitelor din Ditrău.
După mai bine de un secol şi jumătate, în 1967, pe fondul reformei administrativ-teritoriale, Bălanul devine un oraş, cu aproximativ 16.000 de locuitori, din care aproape 40% au lucrat la Întreprinderea de Exploatare Minieră, devenind cu timpul o localitate monoindustrială, principala sursă de venit a majorităţii locuitorilor din zonă provenind din activitatea de exploatare a minereului de cupru.
După Revoluţia din 1989, a început declinul: complexul industrial al minei şi-a pierdut treptat din investiţii, iar în anul 2006 a fost închis, Bălanul împărtăşind soarta tuturor oraşelor de tip monoindustrial create de regimul comunist.
„La Mina Bălan au lucrat foarte multe persoane, nu numai din oraş, ci şi din comunele din jur: din Cârţa, de la Sândominic şi până în Miercurea-Ciuc şi zona Gheorgheni. Majoritatea sunt acum pensionari”, îşi aminteşte Gheorghe Iojiban, primarul oraşului Bălan.
Legea nr. 263/2010, actualizată în 2022, aduce o reparaţie persoanelor care au locuit cel puţin trei decenii în zonele afectate de poluarea remanentă, precum şi pe o rază de 8 kilometri (km) în jurul localităţii în care se află situl contaminat: reducerea vârstei de pensionare cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard, fără penalizare.
Între acestea se află, potrivit legii amintite, locuitorii din localităţile Bălan, Sândominic, Jolotca, Ditrău, Borsec, Corbu şi Tulgheş din judeţul Harghita.
Până în prezent, Primăria oraşului Bălan a emis 72 de adeverinţe care dovedesc că persoanele respective au locuit timp de 30 de ani în oraşul Bălan, precizând între ce ani. Potrivit primarului Gheorghe Iojiban, 80% dintre solicitanţi sunt bărbaţi şi 20% sunt femei.
„Am iniţiat primele discuţii la începutul mandatului, în 2016, şi s-a reuşit adoptarea Legii nr. 161 în 2022; deci s-au scurs mai bine de şase ani de la primele demersuri făcute”, a declarat primarul oraşului Bălan.
De la şeful Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (SPCLEP) Topliţa, Mihai Zaiţ, am aflat că în comuna Corbu au fost înregistrate 30 de solicitări, pentru care s-au eliberat adeverinţe ce atestă că persoanele în cauză pot beneficia de pensie anticipată parţială fără penalizare cu doi ani înaintea vârstei standard de pensionare (27 de solicitări în 2022 şi trei în 2023), în localitatea Tulgheş – 43 de astfel de adeverinţe (40 în 2022 şi trei în 2023), la Primăria oraşului Borsec au fost înregistrate 69 de solicitări în 2022, (anul acesta niciuna). Din comuna Sărmaş au solicitat adeverinţă în vederea pensionării cu doi ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare fără penalităţi 25 de persoane (21 în 2022 şi 4 în 2023), iar din comuna Subcetate 12 persoane (opt în 2022 şi patru anul acesta).
„Noi dăm aceste informaţii în baza legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 65, aliniat 5. Deşi doar persoanele care încă nu sunt pensionate au dreptul la prevederile legii, ni s-au adresat cu rugămintea de a le elibera adeverinţa şi persoane de 70 de ani, care erau demult pensionate şi, ca atare, nu sunt îndreptăţite la această prevedere legală, ci doar persoanele care încă nu sunt pensionate. Este bine să se ştie acest lucru” a precizat Mihai Zaiţ.
Doamna Ţurkaş Eva, şef serviciu la Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (SPCLEP) Gheorgheni, ne-a comunicat că în 2022 au fost solicitate adeverinţe de către cinci persoane, dintre care două persoane din comuna Remetea (un bărbat şi o femeie) şi trei persoane din comuna Ditrău (un bărbat şi două femei), iar în 2023 a fost depusă până la începutul săptămânii curente o singură adeverinţă, solicitată de o femeie din comuna Ditrău.
Deşi până la sfârşitul săptămânii trecute au fost eliberate de către autorităţile abilitate din judeţ 257 de adeverinţe care confirmă că solicitanţii locuiesc sau au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă şi pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, doar 12 (4,67%) dintre aceştia au depus cereri pentru acordarea pensiei anticipate parţiale cu doi ani înaintea vârstei standard.
„Numărul cererilor depuse pentru acordarea pensiei anticipate parţiale fără penalizare cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare în baza art. 65, alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 12. Din numărul total de 12 cereri, un număr de trei solicitanţi au locuit în localitatea Sândominic, trei persoane în localitatea Borsec, două persoane în localitatea Tulgheş, două persoane în localitatea Bălan, o persoană în localitatea Corbu şi o persoană în localitatea Sărmaş”, a declarat Vezsenyi Melinda, directoarea executivă a Casei Judeţene de Pensii Harghita. Potrivit domniei sale, din cele 12 cereri doar patru au fost admise, celelalte opt fiind respinse.
„Motivele respingerii cererilor sunt următoarele: în şapte cazuri nu a fost îndeplinită condiţia prevăzută de lege privind realizarea stagiului complet de cotizare, iar într-un caz nu a fost îndeplinită condiţia privind vârsta împlinită cu doi ani înaintea vârstei standard de pensionare. În vederea acordării pensiei anticipate parţiale cu reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege cu cel mult doi ani, fără penalizare, solicitantul trebuie să îndeplinească şi celelalte condiţii prevăzute de lege pentru acordarea pensiei anticipate parţiale. În acest caz, reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani nu se cumulează cu nicio altă reducere prevăzută de lege sau de alte acte normative cu caracter special” ne-a explicat dir. ex. Vezsenyi Melinda.
În final, vă reamintim că prevederile legale privind înscrierea la pensie anticipată parţială fără penalizare, în condiţiile prezentate mai sus, se aplică doar până la data de 31 decembrie 2030.
DANIELA MEZEY
