25 noiembrie, Ziua internaţională de eliminarea violenţei împotriva femeilor | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 8 decembrie 2021
Home » Societate » 25 noiembrie, Ziua internaţională de eliminarea violenţei împotriva femeilor
25 noiembrie, Ziua internaţională de eliminarea violenţei împotriva femeilor

25 noiembrie, Ziua internaţională de eliminarea violenţei împotriva femeilor

  • Victimă violenţă domestică: „Vreau să îmi cresc copilul, vreau să am o casă undeva, să am un loc de muncă sigur, un viitor sigur. Vreau să trăiesc printre oameni de care să nu îmi mai fie frică”

Anual, la data de 25 noiembrie, omenirea marchează Ziua internaţională pentru eliminare violenţei împotriva femeilor. Pentru că violenţa îndreptată împotriva acestora încă de la cele mai fragede vârste, oriunde în lume – acasă, pe stradă, la şcoală, la locul de muncă – indiferent de etnie, rasă, mediu de provenienţă, de vârstă, de educaţie ori mediul din care provin, este una dintre cele mai răspândite, stăruitoare, persuasive şi devastatoare încălcări ale drepturilor omului.

Din păcate, majoritatea victimelor aleg să păstreze o dureroasă şi răvăşitoare tăcere, fie din cauza lipsurilor, fie de teama răzbunării, fie a ruşinii şi stigmatizării.

Potrivit statisticilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, „una din trei femei şi fete suferă violenţă fizică şi sexuală în timpul vieţii din partea unei persoane apropiate” şi „71% dintre victimele traficului de persoane din întreaga lume sunt femei şi fete, trei din patru dintre acestea fiind exploatate sexual”.

Odată cu izbucnirea pandemiei COVID-19, violenţa împotriva femeilor şi în general violenţa domestică s-a intensificat, iar „izolarea a dus la înmulţirea plângerilor”, arată ONU.

Cu prilejul Zilei internaţionale de eliminare a violenţei împotriva femeilor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita îşi reafirmă angajamentul de a sprijini victimele împotriva violenţei domestice

Abuzurile domestice au crescut în pandemie şi în judeţul Harghita, ne spune Gyӧrgy Enikő, coordonatoarea Serviciului de Proiecte, Relaţii cu Publicul şi Violenţa în Familie al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita.

„Sunt mai multe persoane care au sunat anul acesta la noi, solicitând sprijin, dar unele, fie din teamă, fie de ruşine, nu acceptă şi înregistrarea cazului. Noi acordăm victimelor informare şi consiliere juridică şi socială, mergem pe teren dacă suntem solicitaţi, împreună cu Poliţia, însoţim victimele la medicul de familie sau la medicul legist, dacă este cazul şi dacă ne solicită acest lucru. Iar dacă victimele nu au unde să stea, le asigurăm loc în locuinţa noastră protejată, prima din judeţ destinată victimelor violenţei domestice, care şi-a deschis porţile în martie anul trecut”, detaliază interlocutoarea noastră.

Locuinţa protejată a DGASPC a fost construită cu fonduri europene prin proiectul „Venus – împreună pentru o viaţă în siguranţă”, iniţiat de Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse (ANES) şi realizat prin Programul Operaţional Capital Uman şi poate găzdui şase persoane, inclusiv copiii acestora, pentru o perioadă de maximum un an, victimelor fiindu-le asigurată hrana, precum şi serviciile de îngrijire, supraveghere şi consiliere.

Lăcrămioara şi Dora (ambele nume sunt modificate) şi-au găsit liniştea binemeritată după o lungă perioadă de abuzuri, devenite insuportabile: insulte, bătăi, traume psihice. Locuinţa protejată le-a oferit nu numai un loc unde să stea, ci mai ales siguranţa şi alinarea de care nu au avut parte în familie.

„Când venea acasă beat, se lega de tot, îmi spunea să ies din casă, să mă car, iar pe timp de iarnă unde să merg? Nici nu eram îmbrăcată. Trăgeam cu urechea până când adormea, până atunci eram pe jumătate îngheţată, şi intram pe vârfuri în casă şi mă culcam”, îşi povesteşte Dora soarta amară, în cadrul unui film de scurt metraj realizat de Anna Kovács, inspector în cadrul Compartimentului de Relaţii cu Publicul al DGASPC Harghita.

De un tratament asemănător a avut parte şi Lăcrămioara. „Nimic din ce făceam nu îi convenea; mi-a spus că orice aş face, nu este potrivit. A fost agresiv din prima clipă, dădea în mine, mă bătea, mă lovea, mă arunca afară din casă noaptea şi nu conta că (afară – n.a.) era ploaie, zăpadă, nimic. Am încredere că viitorul va rezolva şi problema asta, pentru că vreau să îmi cresc copilul, vreau să am o casă undeva, să am un loc de muncă sigur, un viitor sigur. Vreau să trăiesc printre oameni de care să nu îmi mai fie frică”, răzbat până la noi dorinţele, fireşti pentru majoritatea, ale Lăcrămioarei.

Obiectivul principal al locuinţei protejate este de a le asigura protecţie victimelor împotriva agresorului şi reinserţia socio-profesională a beneficiarilor, pentru o viaţă independentă, normală, fără temeri.

„Avem beneficiari încontinuu şi ne bucurăm că am avut prilejul să schimbăm în bine destinele unor semeni de-ai noştri. Şi în momentul de faţă avem beneficiari. Şi avem şi cazuri când victima a găsit un loc de muncă şi la expirarea termenului a ieşit din locuinţă”, arată Gyӧrgy Enikő.

O întreagă echipă intersectorială locală, din care fac parte, alături de DGASPC, Direcţia de Sănătate Publică, Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi alte instituţii, lucrează în beneficiul victimelor violenţei domestice.

„Sunt cazuri în care avem nevoie de ajutor pentru a intra în locuinţa victimei şi atunci apelăm la ajutorul Poliţiei. Dacă avem un caz unde copilul trebuie scos din familie şi trebuie să meargă la altă şcoală, atunci apelăm la Inspectoratul Şcolar Judeţean, pentru a-l înscrie în altă unitate de învăţământ. Direcţia de Sănătate Publică are, între atribuţii, şi pe aceea de a ţine legătura cu medicii de familie. Important este că nu numai o singură instituţie are îndatorirea de a acorda ajutor victimelor violenţei în familie, multe dintre cazurile cu care ne confruntăm necesitând contribuţia concertată a tuturor celor abilitaţi”, precizează reprezentanta DGASPC.

Potrivit acesteia, genul de agresiune cel mai des întâlnit în Harghita este violenţa fizică, comisă în general pe fondul consumului de alcool, ale căror victime sunt în special femeile, dar nu sunt exceptaţi de la „regulă” bătrânii şi copiii. Se mai practică în judeţ agresiunea verbală şi psihică, cea din urmă fiind cel mai greu de probat.

„În cazul violenţei psihice nu există martori, ştiu de ea doar rudele, vecinii apropiaţi, care de obicei se abţin de la dezvăluirea unor astfel de cazuri. Dar am avut şi cazuri în care copiii adulţi, rămaşi fără loc de muncă, şi-au agresat fizic părinţii, pentru bani. Am încercat să protejăm persoanele vârstnice, oferindu-le loc de şedere temporar în locuinţa protejată, însă situaţiile în care bătrânii acceptă să îşi părăsească locuinţa proprie sunt excepţii rarisime. Am avut şi cazuri când tatăl vitreg a abuzat sexual de copilul minor şi nu singulare; din păcate, au existat între acestea şi situaţii în care mama minorului a refuzat să depună acţiune judecătorească, pe considerentul că tatăl vitreg agresor este singurul membru al familiei care are venit. În astfel de cazuri, dacă vecinii sau rudele au cunoştinţă despre astfel de abuzuri, trebuie să apeleze oricând la Poliţie, la DGASPC, pentru deschiderea unui dosar penal. Oricine le poate ajuta pe aceste victime, este o datorie morală, fie ei vecini, profesori, asistenţi sociali din cadrul primăriilor. Oricine vede că o femeie este agresată sau că viaţa unui copil este în pericol are obligaţia de a anunţa autorităţile”, îndeamnă coordonatoarea Serviciului de Proiecte, Relaţii cu Publicul şi Violenţa în Familie al DGASPC Harghita.

Eşti victima unui abuz sau cunoşti vreuna? Iată ce trebuie să faci

Există linii telefonice la care pot apela victimele, pentru a primi ajutor în cazul oricărei formă de abuz domestic: numărul unic de urgenţă 112, numărul unic naţional de urgenţă destinat victimelor violenţei domestice 0800-500.333 şi numărul DGASPC Harghita dedicat – 0726/12.33.30. De asemenea, pot depune o sesizare la Poliţie.

Dacă victima este agresată fizic, trebuie să meargă la un medic sau la Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului, pentru constatarea abuzului. De asemenea, poate să solicite un ordin de protecţie.

„Sunt două tipuri de ordine de protecţie: dacă poliţistul îl acordă când intră în casă, e valabil cinci zile cu posibilitate de prelungire, iar dacă se solicită prin DGASPC, direcţia va acorda ajutor pentru depunerea documentelor solicitate la Judecătorie, judecătorul putând emite un ordin de restricţie pentru şase luni. Prin intermediul acestuia se pot stabili limitele agresorului, începând de la contactul telefonic la cel personal, care este distanţa maximă până la care se poate apropia de victimă, aceasta din urmă putând solicita ca agresorul să nu poată merge la şcoală sau la locul ei de muncă, de exemplu. Ordinul emis de judecător protejează inclusiv copilul agresat al victimei. Sunt multe cazuri în care victima renunţă la ordinul de protecţie; chiar şi aşa, încălcarea acestuia se soldează cu amendă pentru agresor. Ordinul de protecţie îl poate ţine departe pe agresor de victima sa indiferent de cui îi aparţine casa, el poate fi dat afară chiar şi din proprie casă, a părinţilor săi, închiriată sau moştenită, pentru a proteja persoana abuzată. Din păcate, există mame care ne spun „mai bine cu un tată aşa, decât fără el” sau, din lipsă de bani, când expiră termenul de protecţie se întorc la agresor. Avem astfel de cazuri”, explică Gyӧrgy Enikő.

La fel de important este ca victimele să ştie că întotdeauna există o soluţie pentru ele, să nu accepte să fie molestate, să nu trăiască în frică, ci să ceară ajutor autorităţilor abilitate. Aceasta este şi recomandarea neşovăielnică a celor două victime ale abuzurilor domestice prezentate anterior.

„Încercaţi să scăpaţi, oricum acasă nu există ieşire. Trebuie să fiţi curajoase şi să cereţi ajutor de aici, de la Protecţia Copilului, şi ei vă vor ajuta”, îndeamnă Dora.

„Pot să vă spun doar atât: nu mai suferiţi degeaba! Mergeţi şi cereţi ajutor, asumaţi-vă acest lucru. Salvaţi-vă! Salvaţi-vă copiii! Salvaţi-vă viaţa! Nu renunţaţi niciodată la speranţă!”, completează Lăcrămioara. 

20 de ambasade acreditate la Bucureşti iau poziţie fermă împotriva violenţei asupra fetelor şi femeilor

„Violenţa împotriva femeilor şi fetelor există în toate ţările şi la toate nivelurile societăţii, iar fiecare stat are o responsabilitate fundamentală ce ţine de drepturile omului, să ofere protecţie împotriva acestui tip de violenţă care nu reprezintă o chestiune privată”, se consemnează într-un mesaj dat publicităţii recent şi semnat de 20 de misiuni diplomatice acreditate la Bucureşti, cărora li se alătură Reprezentanţa Comisiei Europene, în contextul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor.

„În România se depun eforturi semnificative de către Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor (VIF), care cuprinde 25 de organizaţii ale societăţii civile implicate în promovarea drepturilor femeilor, protecţia supravieţuitoarelor violenţei de gen şi combaterea discriminării pe criterii de gen. (…) Ne alăturăm Reţelei VIF în condamnarea fermă a tuturor formelor de violenţă împotriva fetelor şi femeilor. Actuala pandemie de COVID-19 face această cauză şi mai importantă. Este foarte important ca autorităţile să formuleze şi să implementeze politici şi strategii specifice pentru a proteja şi ajuta supravieţuitoarele violenţei de gen”, arată reprezentanţii ambasadelor.

Declaraţia comună este semnată de ambasadele următoarelor ţări: Austria, Belgia, Canada, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Regatul Ţărilor de Jos, Norvegia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.