Peste 800.000 metri cubi de material lemnos doborât de vânt în Harghita, în urma furtunii din 5-6 februarie

Această cantitate, care ar mai putea creşte cu 20-25%, reprezintă mai mult de jumătate din volumul de material lemnos aprobat pentru recoltare într-un an în judeţ

O primă estimare arată că în urma fenomenelor meteo deosebite din perioada 5-6 februarie, în judeţul Harghita au fost doborâţi de vânt aproximativ 810.000 metri cubi de arbori. Însă această cantitate ar mai putea creşte când se vor inventaria exact efectele furtunii asupra pădurii în cele două zile.

Cei aproximativ 810.000 mc estimaţi până în prezent reprezintă o cantitate foarte mare dacă luăm în considerare faptul că la nivelul judeţului Harghita, de exemplu în 2018, volumul de material lemnos recoltat legal a fost de peste 1.300.000 metri cubi, în 2017 – peste 1.141.000 mc, în 2016 – 1.063.000 mc.

De pe suprafeţele administrate de Direcţia Silvică (DS) Harghita, atât pe terenurile forestiere ale statului, cât şi pe cele ale proprietarilor privaţi au fost doborâţi sau rupţi de vânt aproximativ 110.000 metri cubi de material lemnos.

Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a amintit că, în cele două zile, iniţial a plouat foarte mult, apoi aceasta s-a transformat în ninsoare şi, concomitent, au fost intensificări ale vântului foarte puternice. „Toţi aceşti factori climatici, dacă se produc concomitent în pădurile în care preponderent este regenerat molidul, pot conduce la calamităţi naturale în fondul forestier. Avem experienţa anilor trecuţi, când în judeţul Harghita au fost doborâţi de vânt peste 3-4 milioane metri cubi în 1995. La fel, în perioada 1998-2000 au fost doborâturi de vânt de câteva milioane de metri cubi. Aceste calamităţi se succed cu o periodicitate mai mică sau mai mare. Pot să spun că acesta este nodul gordian al pădurilor de molid”, a spus directorul DS Harghita.

42.000 mc material lemnos doborâţi în pădurile statului

Volumul de masă lemnoasă pus la pământ în momentul de faţă sau arborii care sunt retezaţi de vârfuri ori de la jumătate este estimativ. „Colegii noştri de la ocoalele silvice, pădurarii şi tot personalul tehnic implicat au avut câteva zile de inventarieri primare în zonele afectate şi o estimare iniţială a cantităţii aproximative care este doborâtă în pădure. Urmează partea de inventariere fir cu fir sau, în doborâturile masive, prin pieţe de probă expeditive pentru a reuşi cât mai repede să punem masa lemnoasă în circuitul economic. Oricum, în perioada următoare, câteva luni de zile, personalul tehnic va fi implicat în activitatea de punere în valoare a acestei mase lemnoase puse la pământ de vânt”, a declarat directorul direcţiei silvice.

În pădurile statului – aproximativ 23.000 de hectare au mai rămas după retrocedări din totalul suprafeţei forestiere din judeţ de 267.309 ha – s-au estimat doborâturi masive pe 36,3 hectare, cu un volum aproximativ de 8.800 mc. Doborâturile de vânt dispersate se întind pe 5.700 ha, cu un volum aproximativ de 33.200 mc.

În pădurile proprietate privată pe care le administrează direcţia silvică (proprietate publică a localităţilor, proprietate privată a formelor asociative ori a persoanelor fizice – aproape 66.500 ha) s-au estimat în jur de 73,8 ha doborâturi masive, cu un volum aproximativ de 20.300 mc. Doborâturi dispersate sunt pe 6.100 ha, cu 53.700 mc estimat.

La Ocolul Silvic (OS) Tulgheş a fost afectată o suprafaţă totală de 3.603 ha, cu un volum estimat de 28.285 mc. La OS Borsec suprafaţă totală estimată a fost de 4.475 ha, cu un volum aproximativ de 24.395 mc; la OS Topliţa – 1.049 ha cu 11.525 mc; la OS Miercurea Ciuc – 1.755 ha, cu 30.800 mc; OS Homorod – 1.131 ha cu 20.410 mc.

„Toleranţele de la estimat la pus în valoare sunt destul de mari. E posibil ca volumul să fie mai mare sau mai mic cu 20-25%”, a precizat directorul DS Harghita.

„Datorită unui exces de reglementare silvică este posibil ca mare parte din acest material lemnos să poată fi exploatat de firme spre finalul anului sau, cea mai mare parte, anul viitor”

Ing. Cătălin Mutică a explicat că până când se vor organiza primele licitaţii mai durează, din cauza „suprareglementării în domeniul silvic”. De exemplu, în cazul direcţiei silvice, care este structură de stat, Codul silvic prevede ca materialul lemnos provenit din doborâturi de vânt produse dispersat sau doborâturi de vânt masive sub trei hectare – cum sunt marea majoritate – după ce este scos la drum auto, trebuie oferit spre vânzare prima dată populaţiei. Iar din cauza faptului că este lemn de răşinoase cererea e foarte mică şi abia după aceste proceduri se organizează licitaţii de vânzare a lemnului la agenţi economici.

„Datorită unui exces de suprareglementare silvică e posibil ca mare parte din acest material lemnos să poată fi exploatat de firme spre finalul anului sau, cea mai mare parte, anul viitor. Avem experienţa statelor europene din ultimii 2 ani de zile, care au fost afectate masiv de doborâturi de vânt – Italia, Slovacia, Austria – şi chiar dacă guvernele lor au încurajat exploatarea mult mai rapidă, din datele pe care le avem noi, la fel din cauza suprareglementărilor în domeniul silviculturii, materialul lemnos a rămas încă multă vreme în pădure până să se fi obţinut aprobările necesare de a fi exploatat”, a spus ing. Mutică.

Acesta a mai punctat că dacă lemnul rămâne în pădure o perioadă îndelungată există o serie de riscuri. Primul risc şi cel mai important: întotdeauna după doborâturi masive vine un val de uscări dispersate, dar şi în masă, datorită unor insecte care se înmulţesc foarte mult, numite ipidae. „Sunt insecte care se dezvoltă pe arborii care sunt doborâţi şi nu sunt scoşi din pădure. După aceea atacă arborii pe picior şi îi usucă efectiv. Vor fi şi o să se vadă în anii viitori atacuri, înroşiri ale pădurilor de molid datorită acestor insecte. Cu cât scoatem mai repede lemnul din pădure cu atât riscul să avem arbori infectaţi pe picior e mai mic”, a spus directorul direcţiei silvice.

Pe de altă parte, a continuat acesta, lemnul are o valoare economică foarte mare. Însă cu cât stă mai mult în pădure el se degradează şi punerea lui pe piaţă mai târziu va aduce venituri mai mici, „nu neapărat RNP – Romsilva, ci şi proprietarilor privaţi, deoarece ei sunt cei mai afectaţi”.

După cum am arătat, din suprafeţele forestiere administrate de ocoalele silvice private din judeţ (toate au raportat doborâturi), într-o primă evaluare s-au estimat peste 700.000 mc de material lemnos pus la pământ. Şi la aceste structuri private evaluarea exactă o să mai dureze. Iar silvicultorii ocoalelor silvice private, la rândul lor, reclamă birocratizarea excesivă, care duce la întârzierea punerii în valoare a materialului lemnos.

∗∗∗

În perioada 5-6 februarie, din cauza furtunii, la nivelul judeţului au rămas fără curent electric mai multe localităţi, drumuri au fost închise, copacii au căzut pe autoturisme, circulaţia feroviară a fost temporar blocată. De asemenea, în oraşul Bălan, localnicii s-au confruntat şi cu lipsa alimentării cu apă, dar şi a comunicaţiilor, pe lângă curent electric, din cauza vântului puternic. (Şt. PĂTRÎNTAŞ)

Comentarii:

comentarii