Nicu Rădulescu (OPTBR): „Pierderile sunt uriaşe, undeva la 40% din cifra de afaceri în turismul balnear, poate şi mai mult” | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 mai 2020
[ditty_news_ticker id="20336"]
Home » Economic » Nicu Rădulescu (OPTBR): „Pierderile sunt uriaşe, undeva la 40% din cifra de afaceri în turismul balnear, poate şi mai mult”
Nicu Rădulescu (OPTBR): „Pierderile sunt uriaşe, undeva la 40% din cifra de afaceri în turismul balnear, poate şi mai mult”

Nicu Rădulescu (OPTBR): „Pierderile sunt uriaşe, undeva la 40% din cifra de afaceri în turismul balnear, poate şi mai mult”

Paradoxal, COVID-19 ar putea fi motivul pentru redescoperirea şi evoluţia acestui sector, cel mai dezvoltat în perioada interbelică, atunci când România se poziţiona la egalitate cu Franţa şi Germania, din punct de vedere al interesului manifestat pentru factorii ei naturali de cură

Criză, pierderi şi temeri

Ordonanţa Militară din 17 martie, care a instituit „măsuri de urgenţă ce privesc aglomerările de persoane şi circulaţia transfrontalieră a unor bunuri”, a suspendat, între altele „toate activităţile de tratament balnear realizate în spaţii închise”(art. 2). La două luni de atunci, pierderile înregistrate în acest sector sunt impresionante.

„Noi, sectorul balnear, înregistrăm o cifră de afaceri undeva la aproape o jumătate de miliard de euro pe an. Tot turismul a fost afectat, este cu siguranţă ramura economică cel mai puternic afectată, însă turismul balnear a fost închis brusc şi în mod explicit prin Ordonanţa Militară; dacă la nivelul celorlalte hoteluri s-a spus că vor fi deschise în condiţiile în care vor funcţiona în regim de non-service, tratamentul balnear a fost interzis”, ne explică Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR). Potrivit interlocutorului nostru, pierderea se cifrează „undeva la 40% din cifra de afaceri, poate şi mai mult”.

Strategia Guvernului vizează deschiderea progresivă a diferitelor forme de turism, la început cu restaurantele, terasele, cafenelele, dar nimeni, deocamdată, nu intuieşte ce va urma şi când. Un lucru este cert, în condiţiile restricţiilor majore de călătorie, nu se poate vorbi despre turism.

„Unii dintre noi spun că sunt pregătiţi să începem şi din 15 iunie, alţii spun că se va începe la 1 iulie; sunt alţii şi mai pesimişti. Sectorul este puternic afectat acum, suntem în stand-by, aşteptăm să vedem când ne deschide Guvernul. Nici nu vrem să forţăm, pentru că nu ar fi drept să deschidem de mâine, de poimâine sau după data de 1 iunie şi să ne trezim că sunt probleme. Sigur, ne-ar avantaja să se întâmple cât mai repede, din cauza indicatorilor economici, dar dacă lucrurile sunt grăbite şi îţi vin una sau două persoane infectate, îţi închide compania. Pe de altă parte, dacă avem restricţii de circulaţie dintr-o localitate în alta, cu câteva excepţii, nu vine nimeni. Ori în zona Tuşnad, de exemplu, nu poţi să deschizi un hotel numai pentru delegaţii care vin la o fabrică de apă minerală din Harghita”, a detaliat preşedintele OPTBR.

Din alt punct de vedere, măsurile de protecţie socială stabilite de Executiv sunt binevenite, apreciază managerii în turism, conştienţi de faptul că trebuie să îşi protejeze personalul angajat şi afacerea. „Pentru mine, ca manager, cel mai important lucru acum este să-mi protejez salariaţii, să-i menţin la locul de muncă şi, în afară de aceasta, să asigur protecţia oaspeţilor care vin la noi. Dar salariaţii sunt extrem de importanţi pentru mine, avem personal numeros, avem şi personal medical pe care nu poţi să-l pierzi, riscând să nu-l mai găseşti după aceea, pentru că e calificat. Fac tot ce pot să-i menţin. Dacă voi putea”, afirmă Nicu Rădulescu.

De la 1 iunie, statul intenţionează să vină în sprijinul agenţilor economici cu o formulă de ajutor cuprinsă între 35% şi 45% din fondul de salarii, sumă care ar putea să le permită să funcţioneze cu o parte dintre angajaţi, iar pe ceilalţi să-i ţină în şomaj sau într-o formă de muncă flexibilă: o săptămână unii, iar ceilalţi în următoarea săptămână, lucrând pe rând, cu program redus, cât să poată rezista pe durata crizei. „Dar dacă statul nu va lua aceste măsuri, dacă nu suntem sprijiniţi, indiferent cât de bun manager ai fi, dacă nu ai turişti, dacă nu poţi să faci contracte şi dacă ai restricţii, nu ai cum să funcţionezi”, precizează şeful OPTBR.

Pe măsură ce pierderile se adună de la o zi la alta, cresc cheltuielile pe care hotelierii trebuie să le facă în vederea redeschiderii. „Sunt uriaşe, cresc între 20 şi 40%, pentru că toate aceste achiziţii: de la măşti, teste pentru personal şi până la aparate cât mai complicate privind măsurarea tensiunii, trierea, camerele de temperatură de la distanţă implică cheltuieli foarte mari, pe care cred, sper că statul le va suporta parţial. Noi am cerut statului să ne ajute, să aplicăm norme igienico-sanitare foarte serioase, aprobate de Minister”, spune specialistul.

Între timp, Comisia Medicală a Patronatului lucrează şi a şi finalizat un proiect pe care îl va supune aprobării Ministerului Sănătăţii. „Lucrăm, pregătim documente, creăm noi circuite sanitare şi noi proceduri de siguranţă pentru binele tuturor, lucrăm ca să ajutăm statul, pentru că ne dăm seama că este un moment de solidaritate. Dar şi statul trebuie să ne protejeze acum, pentru că toţi oamenii vor să lucreze, sunt înnebuniţi, iar acest sector este unul de viitor. Anul trecut, pe vremea asta, toate hotelurile din staţiunile balneare ale României erau full”, menţionează Nicu Rădulescu.

Dar inamicul numărul unu în turism este, actualmente, teama, ne dezvăluie acesta, frica de a nu ajunge în hoteluri pline cel puţin pe jumătate persoane asimptomatice infectate cu SARS-CoV-2, ducând la carantinarea unităţii, cu personal şi turişti cu tot. „Vă puteţi imagina ce situaţie se generează şi ce pierderi enorme, pe care le vom suporta noi, sau cine? Va fi foarte greu, pentru că foarte mulţi nici nu ştiu că au acest virus, pot veni cu el sau îl pot lua din altă parte, în timpul unei plimbări, din apropierea unei persoane care strănută. Şi dacă în octombrie va veni un nou val de COVID-19, va fi catastrofal pentru noi. Iar dacă se va întâmpla aşa cum spunea, recent, un medic de la Institutul „Victor Babeş” din Capitală, că ne aşteptăm şi la o epidemie puternică de gripă sezonieră în ianuarie (2021 – n.a.), activitatea noastră va fi pusă în pericol şi pentru anul viitor, de vreme ce noi trebuie să încheiem în staţiunile balneare de anul acesta contractul cu Casa Naţională de Pensii, un contract mare, la nivel naţional şi care vizează aproape toate staţiunile balneare din ţară. Dacă acest contract îl facem şi nu-l derulăm, e inimaginabil ce pierdere ne aduce”, anticipează preşedintele OPTBR.

La Hotelul O3zone din centrul staţiunii Băile Tuşnad, prevăzut cu piscină interioară, centru SPA, bar şi restaurant cu bucătărie internaţională, întreg personalul, de la zona economică, administrativă, personalul medical şi până la cel de întreţinere, este în şomaj tehnic până la 31 mai. Nu există nici o certitudine că unitatea se va deschide de la 1 iunie şi nici în ce condiţii. Există, însă, riscul ca angajaţii să îşi piardă răbdarea şi să plece în altă parte, eventual să se reprofileze. Pierderile sunt masive, iar încasările zero lei şi zero bani. Şi incertitudini pe care trebuie să le gestionăm în absenţa unor informaţii concrete, într-o perioadă extrem de grea, în care tu, ca manager, eşti cel mai expus, nu ştii ce decizie să iei, dar pe care trebuie să o iei în timp real”, a punctat intervievatul nostru.

Vecinii de la Hotel Tuşnad sunt într-o situaţie similară, au o clientelă fidelă, care vine de ani de zile la tratamente. Anticiparea este prematură.

La Praid, închiderea Salinei, din 18 martie şi până în prezent, înseamnă un minus de peste 3,5 milioane de lei la capitolul venituri. „În martie, până la intrarea în vigoare a Ordonanţei Militare, am avut 5.188 de vizitatori şi nu vom deschide în mai. În cele aproape trei luni, incluzând luna mai în totalitate, avem o scădere la intrări de 135.000 de persoane. Am pierdut enorm, bugetul propus de noi nu se va materializa, dar trăiesc cu speranţa că la sfârşitul anului vom putea ieşi, nu cu peste două milioane de euro profit ca până acum, măcar să nu ieşim în pierdere. Până va permite cash-flow-ul SALROM, continuăm lucrările de injectare, de reabilitarea puţurilor, lucrările minere mai mari, pentru care există resurse de finanţare prevăzute. Dar e trist să vezi salina fără turişti, e straniu, dacă mă uit pe aleea care era mereu plină de turiştii care stăteau la coadă în aşteptarea autobuzelor sau îşi făceau de lucru prin buticuri, e cel puţin ciudat şi trist”, povesteşte Seprődi Zoltán, directorul executiv al Salinei Praid.

Pierderile generate prin închiderea Salinei – cea mai mare atracţie turistică a zonei – ca urmare a restricţiilor impuse în contextul pandemiei COVID-19, sufocă întregul oraş. De două luni, hotelul şi pensiunile din staţiune sunt goale, restaurantele, cafenelele şi magazinele şi-au tras obloanele. Pierderile sunt totale, catastrofale în condiţiile în care Praidul, ca şi Băile Tuşnad, trăiesc din turism.

„Vom ajunge să preţuim staţiunile balneare după COVID-19”

Staţiunile balneare vor fi oaze de sănătate şi după COVID-19, vor demonstra, cel puţin turiştilor din România deocamdată, că sunt foarte importante în contextul în care acest virus lasă, indubitabil, urme adânci. După două luni de stat acasă, cine nu simte nevoia să facă mişcare în aer liber şi curat, să se reîncarce, să se reseteze şi să îşi reevalueze starea de sănătate? „Boala aceasta perfidă duce la scăderea puterii de concentrare, a productivităţii, oamenii au nevoie de energie şi de putere, să îşi reînceapă activitatea. Aerul din aceste zone de cruţare a organismului este puternic ionizat negativ, ceea ce poate conduce şi la o mai bună imunizare a populaţiei. Acesta este rostul nostru şi o simţim”, susţine preşedintele OPTBR şi medicii confirmă.

Spuneam la începutul materialului că, paradoxal, COVID-19 ar putea fi motivul pentru redescoperirea şi evoluţia sectorului balnear, cu multitudinea de factori naturali de cură cu care România a fost binecuvântată. În ultima vreme am auzit des spunându-se că „trebuie să ne facem bine” şi mă întreb, de ce n-am avea o strategie naţională bazată pe promovarea turismului de sănătate, cu turismul balnear ca vârf de lance?

„Este evident că acum avem o şansă fantastică. Încetul cu încetul, va trebui ca orice guvern să fie responsabil de cetăţenii care l-au ales. Dacă acest lucru se va întâmpla, noi vom deveni un sector prioritar nu numai pe hârtie, dar şi în fapt. Însă, ca să se facă acest lucru, trebuie să avem girul tuturor factorilor politici, care să se implice şi, de ce nu, am folosi acest prilej, dramatic pentru România şi pentru toată Europa, pentru a reda acestui sector valoarea pe care a avut-o în anii ’30. Şi pentru redobândirea acestui statut, care s-a deteriorat în timp, am putea să venim acum cu fonduri europene, cu investiţii masive şi, bineînţeles, cu o strategie ţintită pe exploatarea potenţialului nostru balnear împreună, cu toţi factorii, cu toate institutele, toţi actorii economici care concurăm la această chestiune, împreună cu ministerul de resort, ca să putem să dăm drumul la o strategie naţională pe termen lung. Pentru că turismul balnear este unul bazat pe astfel de strategii, pe termen lung”, a concluzionat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România.

DANIELA M.

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Conform legii complexele de tratament balnear sunt asimilate unitatilor sanitare. ( hot 1154/2004). In aceste unitati sanitare se desfasoara activitate medicala adresata cu preponderenta persoanelor cu afectiuni dizabilitante. In aceste unitati isi desfasoara activitatea medici de recuperare medicala, asistenti medicali generalisti, asistenti medicali balneoterapie, fiziokinetoterapeuti, profesori de cultura fizica, maseuri, cu alte cuvinte cadre medicale ca si in spitalele de recuperare. Daca spitalele de recuperare din statiuni s-au deschis, cabinetele medicale de recuperare din orase la fel, alte sectii de spitale isi incep activitatea , cum sunt lasate pe dinafara complexele de tratament balnear ? Riscul epidemiologic poate fi controlat asa cum se poate face asta si in supermarket, piete, transport in comun sau spitale si cabinete medicale. Si atunci cum de se accepta cu atata usurinta aceasta amanare a redeschiderii tratamentului de recuperare balnear riscand ca personalul greu specializat de catre acestea sa migreze spre unitatile deja deschise ? Exista o singura concluzie: multe din aceste complexe tind sa paraseasca zona serviciilor medicale de recuperare ce implica responsabilitate, cercetare, investitii permanente si personal medical ce presupune costuri ridicate si incetul cu incetul se multumesc sa ofere servicii de leisure, balaceala, masaje de relaxare, programe de odihna. Au inceput sa dezvolte mai mult departamentele de Corporate – conferinte si seminarii unde sunt castiguri rapide pe grupuri mari si turismul de weekend. Aceste activitati au capatat o atentie tot mai sporita in detrimentul serviciilor de recuperare medicala care au fost adresate mai ales pensionarilor prin programele Casei de Pensii. Complexele de tratament balnear trebuie sa se reintoarca la menirea de baza si sa lupte pentru redobandirea prestigiului in sfera recuperarii medicale.
    Este o nedreptate majora sa deschizi spitalele de recuperare din statiuni dar complexele sa fie obligat inchise! Vocea OPTBR vorbeste doar de serviciile de turism de altfel acestea fiind conexe actului medical.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.