Şeful Administraţiei Finanţelor Publice din Harghita: Societăţile din judeţul Harghita au o reală problemă cu fluxul de numerar

Dimén Hunor Dénes, şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Harghita, remarca că în ultimii ani, în judeţ, s-a înregistrat aproape o dublare a eşalonărilor, de la 275 în 2024, la 500 la sfârşitul anului trecut.
Remarca a fost făcută în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural de ieri, când Dimén Hunor Dénes a prezentat raportul de activitate al instituţiei pentru anul 2025.
În cadrul prezentării, şeful AJFP Harghita arăta că la 31 decembrie, în judeţul Harghita, erau 112.387 de contribuabili, din care 93.600 de persoane fizice (numărul persoanelor fizice autorizate era de aproape 13.000) şi 18.742 persoane juridice.
În ceea ce priveşte depunerea declaraţiilor în anul 2025, acesta remarca că din cele aproape 250.000 de declaraţii depuse, 97% au fost depuse online. Reiese faptul că „contribuabilii noştri uzitează de obligaţia lor de a depune declaraţiile online, ceea ce este un fapt îmbucurător pentru noi, că rândurile de la ghişee cam nu mai există”, afirma Dimén Hunor Dénes.
Anul anterior a fost unul bun al încasărilor, după trei sau patru ani reuşindu-se să se încaseze peste programul transmis de către ANAF, ajungându-se la un procent de 103,01%. „Pentru anul 2025 au fost 3.658.000.000 de lei încasaţi în judeţul Harghita. Dacă ne uităm în evoluţie, încasările realizate în 2023 au fost de 2.390.000.000 de lei, iar în 2024, 3.197.000.000 de lei.
Deci avem o creştere, faţă de 2024, de 114,42%, iar faţă de 2023 avem o creştere foarte mare, undeva la 156%”, spunea şeful AJFP Harghita.
Situaţia, însă, nu este tocmai una bună în privinţa eşalonărilor, care au crescut „foarte, foarte mult, ceea ce pentru mine înseamnă că contribuabilii încep să aibă o reală problemă în această criză, deci cash flow-ul lor, fluxul de numerar este dat peste cap şi nu reuşesc să-şi plătească dările către stat.
Dacă la sfârşitul anului 2024 am avut 275 de eşalonări în vigoare, în 2025, la 31 decembrie, acestea au crescut cu 225 de bucăţi, ajung la 500 de eşalonări. Deci foarte, foarte multe. Asta însemnând că societăţile din judeţul Harghita au o reală problemă cu fluxul de numerar”, remarca Dimén Dénes.
Insolvenţele în 2025 au scăzut faţă de anul precedent, însă puţin.
În finalul prezentării, acesta a punctat faptul că instituţia se confruntă cu numărul mare de posturi vacante şi a personalului îmbătrânit. Arăta că în cele patru sedii din judeţ (de la Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Topliţa şi Gheorgheni) ar trebui să lucreze 318 persoane, însă 51 de posturi sunt vacante, ceea ce înseamnă un procent de 16%. De asemenea, vârsta medie din instituţie este de peste 50 de ani şi de foarte mult timp nu s-au mai făcut recrutări. „Dacă în următorii 2-3 ani n-o să lase să intre tineretul în Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita, atunci nu ştiu ce se va întâmpla, o să crape tot sistemul”, preciza Dimén Hunor Dénes.
„Cele mai mari probleme le au acele societăţi care au contracte cu statul”
În cadrul unei intervenţii, şi Petres Sándor, prefectul judeţului Harghita, puncta situaţia arieratelor eşalonate la plată, remarcând că în cazul contribuabililor mijlocii suma totală s-a dublat, deşi aceştia, alături de contribuabilii mari, ar trebui să fie cei mai puţin expuşi.
„Cum v-am zis, asta înseamnă că fluxul de numerar al acestor societăţi este o problemă foarte mare, spunea Dimén Dénes.
(…) La contribuabilii mijlocii, de obicei, cele mai mari probleme le au acele societăţi care au contracte cu statul. Statul nu plăteşte la timp şi de aici vine problema lor. Pur teoretic, au bani de luat de la statul român (fie că sunt primării sau alte instituţii – n.r.) şi nu îşi pot plăti dările pentru că statul român nu le plăteşte”.
Şeful AJFP Harghita s-a referit şi la problema rambursărilor (din peste 180 de milioane de lei s-au onorat în jur de 70 de milioane – n.r.), explicând faptul că acestea se efectuează după selecţia naţională. „Noi, din momentul în care am emis decizia de rambursare, trebuie să aşteptăm OK-ul de la Bucureşti, selecţia naţională care vine şi ne zice efectiv care dintre deconturi şi când se plăteşte.
Ştim foarte bine că au fost probleme cu bugetul şi probabil că conducerea ANAF-ului jonglează cu aceste deconturi.
Eu cred că nu e ok, pentru că aceşti bani ar trebui să ajungă la firme şi probabil că una dintre cauzele că a crescut numărul de eşalonări este şi asta”.
Dimén Hunor Dénes mai spunea, legat de rambursări, că acestea generează mai multe probleme. „Probabil că cel mai important ar fi să se compenseze tocmai datoriile statului către societăţi, nu numai din TVA, pentru datoriile din lucrările pe care le are statul către societăţi, probabil s-ar mai putea face modificare legislativă şi pentru compensarea concediilor medicale”.
LIVIU C.
