Hotărârea Consiliului Local Dărmăneşti prin care Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului era trecut în domeniul public al oraşului băcăuan, anulată în primă instanţă

Tribunalul Bacău a anulat, miercuri, hotărârea Consiliului Local Dărmăneşti privind introducerea Cimitirului Eroilor din Valea Uzului, în suprafaţă de 7.979 mp, în inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al oraşului din judeţul vecin. Sentinţa nu este definitivă, ea putând fi atacată în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Astfel, potrivit minutei sentinţei, Tribunalul Bacău a admis acţiunea comunei Sânmartin, dar şi a prefectului judeţului Bacău în contradictoriu cu Consiliul Local Dărmăneşti pentru anularea hotărârii de consiliu local amintită, cele două dosare fiind comasate. De asemenea, instanţa a admis şi cererile de intervenţie formulate de unitatea administrativ-teritorială a judeţului Harghita şi Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare „Mikó Imre”.

Anterior, la începutul lunii august 2019, oraşul Dărmăneşti a acţionat la rândul ei în justiţie comuna Sânmartin cu scopul de a anula parţial hotărârea din 2007 a consiliului local al localităţii harghitene, prin care au fost declarate proprietate publică a localităţii harghitene Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului şi clădirile dezafectate ale fostei cazărmi, din apropierea cimitirului. În luna octombrie 2020, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins definitiv acţiunea oraşului Dărmăneşti.

Disputa privind delimitarea teritorială dintre oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, şi comuna harghiteană Sânmartin este mai veche, însă s-a acutizat în anul 2019. Mai exact, după ce Consiliul Local Dărmăneşti a trecut în domeniul public al localităţii Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului, pentru a amenaja o parcelă în care să amplaseze 52 de cruci de piatră în cinstea eroilor români, lucru care s-a şi întâmplat.

De Ziua Eroilor, din anul 2019, a avut loc un incident după ce autorităţile harghitene au închis cu lacăte porţile cimitirului şi etnicii maghiari au format un lanţ uman pentru a bloca accesul românilor în cimitir. „Mobilizarea profesionistă la eveniment, faptul că maghiarii au început rugăciunea doar la ora la care partea română urma să vină la cimitir, dovedesc într-adevăr că evenimentele au fost deliberat provocate şi precis coordonate, dar nu de către organizaţiile şi instituţiile române, ci de către partea maghiară”, se arăta într-un comunicat remis atunci de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM). Anterior, crucile de piatră amplasate în cinstea eroilor români au fost acoperite cu saci de gunoi.

De asemenea, FCRCHM a susţinut că în anul 1994 a început maghiarizarea cimitirului prin eliminarea tuturor semnelor de căpătâi ale ostaşilor căzuţi care aparţin altor etnii decât cea maghiară.

Într-un răspuns al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor la o solicitare a FCRCHM tot din 2019 se arăta: „Primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creştine cu însemne naţionale ungare) atât pe suprafeţele de teren în care, potrivit schiţelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântaţi morţi de război ungari, cât şi pe cele pe care figurează morţi de război de alte naţionalităţi (români, austrieci, germani, ruşi, italieni şi sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir. Lucrările de restaurare menţionate anterior au fost realizate de către autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE şi fără a ţine cont de normele dreptului internaţional umanitar. Lucrările au fost finanţate, aşa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaţilor către Ministerul Apărării Naţionale, din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuţii ale unor persoane fizice, dar şi din donaţii ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înştiinţarea şi consultarea părţii române, contrar reglementărilor dreptului internaţional umanitar şi prevederilor acordului româno-ungar în domeniu. (…) Lucrările menţionate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, aşa cum prevăd art. 14, alin. (1), art. 15 şi art. 16 din Legea nr. 379/2003”.

De partea cealaltă se susţine că în cimitirul din Valea Uzului nu mai sunt oseminte ale soldaţilor români sau sunt doar a câtorva, deoarece au fost mutaţi în cimitirul eroilor din Comăneşti. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii