Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
La finele anului 2021, data de 15 mai, ziua nașterii pictorului Nicolae Grigorescu, a devenit în România Ziua Picturii Naţionale, marcată pentru prima dată anul trecut. Cu acest prilej, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” anunţă deschiderea unei ample expoziţii, intitulate „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziţia se va putea vizita începând de luni, 15 mai 2023, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea artistului, până pe 17 septembrie 2023.
„Semnalăm importanta aniversare a pictorului nostru naţional și anunţăm ampla expoziţie pe care i-o vom dedica în anul 2023. Oferim acum publicului spre cunoaștere și delectare doar o mică parte a excepţionalelor lucrări care vor figura în ceea ce sperăm să fie un mare succes de public al anului viitor. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să vadă cele mai reprezentative lucrări ale lui Nicolae Grigorescu într-o etalare expoziţională în acord cu cele mai bune practici din domeniu. Ne asumăm, astfel, primii în domeniul patrimoniului de artă, omagierea celui care este considerat fondatorul picturii moderne din România, în acord cu misiunea noastră de reprezentare a valorilor culturale la nivel naţional”, transmite Călin Stegerean, director general al MNAR.
Fondator al școlii moderne de pictură, membru de onoare al Academiei Române, urmat de marii artiști Ion Andreescu și Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu (1838-1907) era imaginea către care tindeau generaţiile de tineri artiști ai începutului de secol XX. Când spunem Grigorescu,în minte ne vin, pe de o parte, o serie de peisaje specifice școlii de la Barbizon, iar pe de alta, numeroase reprezentări – peisaje și portrete, desprinse din viaţa satului românesc, cu toată frumuseţea, firescul și simplitatea ce se desprindea din acesta.
Expoziţia de la MNAR va cuprinde peste 120 de picturi din colecţia MNAR, reunind lucrări majore din patrimoniul instituţiei în acest proiect cu caracter de avanpremieră. „Multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecţia Muzeului Naţional al Satului «Dimitrie Gusti» veșminte ţărănești și obiecte cu caracter decorativ, precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localităţi rurale din România”, informează MNAR.
„La 185 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, evaluarea moștenirii sale artistice s-a oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui ethos naţional pe care atât contemporanii pictorului, cât și generaţiile care au urmat l-au sesizat și apreciat. De aceea, lucrările sale sunt acompaniate de o selecţie de citate din scrierile ce privesc opera sa pe întreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Pleșu.
Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziţiei noastre este și acela de a focaliza atenţia publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepţionalului său talent”, mai aflăm de la Muzeul Naţional de Artă.
„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieţii la ţară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opţiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaţionalii au regăsit esenţa unui spirit naţional, cuprins în redarea naturii generoase a acestei ţări, a frumuseţii portului ţărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanţe în conștiinţa colectivă a poporului român”, consideră dr. Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al MNAR.
Expoziţia este realizată de colectivul MNAR, compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu – șef de secţie Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf, și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Din echipa de restaurare fac parte Ioan Sfrijan, șef de secţie, Sorina Gheorghiţă, Adrian Corduban, Crenguţa Corduban, Horaţiu Costin, Rareș Pătrașcu, Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea și Cătălina Negoiţă.
Din cadrul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” au contribuit conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secţie Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător știinţific, colectivul secţiei Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.
În cadrul expoziţiei, în intervalul menţionat, se vor organiza diverse activităţi de educaţie muzeală pentru copii, ghidaje de specialitate și conferinţe. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate în expoziţie de directorii unor instituţii prestigioase de cultură.
Viaţa și opera lui Grigorescu, prin cuvintele unor iluștri oameni de cultură
Camil Ressu – „Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, graţia spiritului și fanteziei. Opera lui ţine un loc nemărginit în admiraţia publicului, pentru că niciun alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru” (în Grigorescu, Ed. Meridiane, București, 1978, p. 25).
Alexandru Vlahuţă – „Viaţa lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viaţă simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în ţara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos…” (în Grigorescu, capitolul Cronologie și concordanţe, Ed. Meridiane, București, 1978, p. 7.).
Henri Focillon – „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa… Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditaţiei românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci ţări de coline, cu vii și căsuţe acoperite cu șindrilă… El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa” (în Grigorescu, capitolul Nicolae Grigorescu, un classique de la peinture roumaine, Ed. Meridiane, București, 1978, p. 45).
Moștenirea și moștenitorul
În 1939, Gheorghe Grigorescu, singurul moștenitor al lui Nicolae Grigorescu, vindea primăriei Câmpina 200 de tablouri și schiţe în peniţă, creion și laviu, semnate de pictorul Nicolae Grigorescu. În prezent, acestea se află în Muzeul Naţional de Artă din București.
Cosmina Marcela OLTEAN
Sursa date și foto: MNAR
