Ziua Imnului Naţional al României, marcată în municipiul Miercurea Ciuc

iulie 30, 2019 in Societate

Subprefectul de Harghita: „Fie ca bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, putere şi înţelepciune pentru ca fiecare la locul nostru, prin acţiunile şi viaţa noastră, să contribuim la dăinuirea peste veacuri a imnurilor pe care le cântăm, începând cu imnul României şi terminând cu Simfonia a IX-a de Beethoven, imnul Europei Unite”

„Ziua Imnului Naţional al României” – 29 iulie – a fost sărbătorită, ieri, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, la Monumentul Ostaşului Necunoscut, printr-un ceremonial public de intonare a imnului.

În cadrul ceremonialului, după o rugă şi închinare pentru poporul român, oficiate de către doi preoţi, subprefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a vorbit despre istoricul, simbolistica şi semnificaţia versurilor Imnului Naţional al României.

În alocuţiunea sa, subprefectul de Harghita a amintit că de la sfârşitul secolului al XVIII-lea compoziţiile lirice sau marşurile au fost proclamate, prin Constituţie, prin legislaţia statală sau, pur şi simplu, prin tradiţie, imnuri naţionale. „Pentru România, istoria imnurilor este şi oglinda istoriei, preluarea puterii fiind mai mereu urmată de schimbarea imnului, a zilei naţionale şi a însemnelor ţării. Ţara noastră a avut până astăzi şase imnuri: Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor din 1862, Imnul Regal între 1866 şi 1947, Zdrobite cătuşe în perioada 1948-1953, Te slăvim, Românie! până în anul 1975, pentru o perioadă de doi ani s-a intonat Pe-al nostru steag e scris Unire, apoi, din 1977, Trei culori cunosc pe lume. Începând din anul 1990, cântecul Deşteaptă-te, române! a devenit Imnul Naţional al României”, a spus subprefectul.

De asemenea, Petres Sándor a reamintit că actualul Imn Naţional al României este o creaţie a scriitorului şi muzicianului Anton Pann, pe versurile poetului Andrei Mureşanu, intitulat iniţial „Un răsunet”, că a fost interpretat, pentru prima dată, în contextul efervescenţei revoluţionare ce cuprinsese, în 1848, întreaga Europă, iar în perioada regimului comunist a fost interzis.

„Efectul său asupra stării de spirit a maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. Acestea au revenit, totuşi, în timpul revoltei din Braşov, la fel cum s-a întâmplat şi în decembrie 1989, în toată ţara, Deşteaptă-te, române! contribuind la prăbuşirea dictaturii ceauşiste. Instituirea ca imn naţional, din anul 1990, a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor”, a punctat subprefectul.

Totodată, Petres Sándor a spus că „valoarea sa simbolică se păstrează şi astăzi, fiind un permanent îndemn adresat cetăţenilor României de-a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice”.

„Împreună cu drapelul şi stema, imnul este parte a valorilor, a idealurilor şi identităţii poporului român, reprezintă trecutul, prezentul şi viitorul acestei ţări.

Fie ca bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, putere şi înţelepciune pentru ca fiecare la locul nostru, prin acţiunile şi viaţa noastră, să contribuim la dăinuirea peste veacuri a imnurilor pe care le cântăm, începând cu Imnul României şi terminând cu Simfonia a IX-a de Beethoven, imnul Europei Unite”, a conchis subprefectul de Harghita.

După alocuţiune, muzica militară şi întreaga asistenţă au interpretat, vocal şi instrumental, Imnul Naţional al României.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, formată din trupe ale Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” Harghita şi Penitenciarului Miercurea Ciuc. (Şt.P.)