Viktor Orban și pilula roșie din „Matrix”
- Premierul ungar s-a aflat și anul acesta la Băile Tușnad, unde a rostit un lung discurs în cadrul Universității de Vară „Tusvanyos”
Premierul ungar Viktor Orban a fost prezent și anul acesta la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, unde a susținut sâmbătă un discurs prin care a criticat statele occidentale și oficialii de la Bruxelles și și-a prezentat propria viziune în legătură cu războiul din Ucraina și situația Uniunii Europene. Pentru a-și „colora” discursul, Viktor Orban a făcut referire la filmul Matrix, afirmând că războiul este „pilula roșie”, care a dezvăluit o realitate care până la izbucnirea conflictului ruso-ucrainean nu a fost vizibilă.
„Războiul este pilula noastră roșie. Trebuie să vă gândiți la filmul Matrix. Personajul principal se află în fața unei decizii, poate să aleagă între două pilule. Dacă înghite pilula albastră poate să rămână în lumea aparențelor, iar dacă înghite pastila roșie atunci poate să vadă și poate să iasă în realitate. Războiul este pilula noastră roșie. Asta am primit, asta trebuie să înghițim și acum trebuie să vorbim despre realitate pe baza a noi experiențe. Prin caracterul său necruțător, războiul ne duce spre o nouă platformă de observare înaltă și de acolo ne oferă o cu totul altă perspectivă. În această realitate își pierd puterea ideologiile, operațiunile statistice, deformările mediatice, tacticile politicienilor și nu mai au relevanță nici teoriile conspirației. Rămâne doar realitatea brutală”, a declarat Viktor Orban. Acesta a precizat că a adunat în mai multe puncte lucrurile care au devenit vizibile după „înghițirea pilulei roșii”, adică după februarie 2022, când a izbucnit războiul.
„În război, părțile suferă pierderi serioase, de ordinul sutelor de mii de oameni. Cum m-am întâlnit cu cele două părți pot să spun cu siguranță că în pofida acestui lucru tot nu vor să ajungă la conciliere. Există două cauze. Pe de o parte, ambele părți cred că pot învinge și vor să lupte până la victorie, iar pe de altă parte fiecare este încălzită de propria dreptate reală sau în care crede. Ucrainenii cred că aceasta este o invazie rusă, care aduce atingere dreptului internațional, suveranității teritoriale, ei sunt de fapt într-o situație de autoapărare și duc un război de independență. Rușii cred că au avut loc grave dezvoltări militare ale NATO în Ucraina, Ucrainei i s-a promis statutul de membru NATO și ei nu doresc să vadă nici trupe și nici arme ale NATO la frontiera ruso-ucraineană, adică, spun ei, că Rusia are dreptul la autoapărare și că în realitate este un război provocat. Așadar, fiecare are o anumită dreptate, crezută sau reală, nu vor renunța la război și acesta este drumul direct spre o escaladare. Dacă depinde de cele două părți nu va fi pace. Pacea poate fi adusă doar din exterior.
În anii anteriori eram obișnuiți că SUA au declarat China ca principal oponent. Acum vedem totuși că duc un război proxy împotriva Rusiei și acuză în mod continuu China că sprijină pe ascuns Rusia. Dacă așa stau lucrurile, atunci se lasă așteptat un răspuns la întrebarea cum este un lucru logic să pui împreună într-o tabără dușmană două țări atât de mari. La această întrebare nu am primit încă un răspuns inteligent. Puterea Ucrainei, capacitatea sa de a rezista depășește orice așteptări. Totuși, începând cu anul 1991 această țară a fost părăsită de 11 milioane de oameni. A fost condusă de oligarhi, corupția era până la ceruri, statul în esență nu a funcționat și acum totuși observăm din partea lor o rezistență de succes fără precedent.
În pofida situațiilor descrise, Ucraina este în realitate o țară puternică. Întrebarea este de ce. Făcând abstracție de trecutul lor militar și de eroismul personal este ceva ce merită să înțelegem. Ucraina și-a găsit o vocație, a descoperit un nou sens al existenței sale. Până acum Ucraina se vedea pe sine însăși ca o zonă-tampon, ceea ce este un sentiment apăsător. Există acolo un sentiment de neputință, simți că soarta nu se mai află în propriile mâini. Cum însă a licărit perspectiva apartenenței de Vest. Noua misiune stabilită însăși de Ucraina este să devină zona de pază a frontierei estice a Vestului. Sensul și importanța existenței în proprii săi ochi și în ochii întregii lumi a crescut. Acest lucru a adus Ucraina într-o stare activă și de acțiune, ceea ce noi, non-ucrainenii, vedem ca o situație în care se fac solicitări în mod agresiv.
În realitate, solicitarea ucrainenilor este să li se recunoască oficial și internațional misiunea. Acest lucru le oferă puterea care le oferă posibilitatea unei rezistențe nemaiîntâlnite. Rusia este altfel decât am văzut-o și este altfel decât ne-au făcut să o vedem. Capacitatea de viață din punct de vedere economic a acestei țări este mare. Eu sunt acolo în ședințele Consiliului European, la summiturile premierilor și îmi amintesc că în compania a tot felul de gesturi și cu înfumurare au spus marii lideri ai Europei că sancțiunile împotriva Rusiei și excluderea acesteia din așa-numitul sistem SWIFT va duce economia rusă în genunchi și astfel și politica rusă. Realitatea este că după ocuparea, în 2014, a Crimeei, rușii au tras învățăminte din sancțiunile aplicate atunci și le-au și transformat în fapte. Au aplicat dezvoltările necesare informatice și bancare și sistemul financiar rusesc nu se prăbușește. Și-au dezvoltat o capacitate de adaptare și noi am fost cei păgubiți după 2014, pentru că o parte semnificativă a alimentelor ungare le exportam în Rusia și din cauza sancțiunilor nu am putut să mai facem acest lucru.
Rușii și-au modernizat agricultura și astăzi vorbim despre unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume, o țară care înainte era nevoită să facă importuri. Deci modul în care ni se descrie nouă Rusia, că aceasta este o autocrație rigidă, neostalinistă este fals. În realitate vorbim despre o țară care din punct de vedere tehnic, economic și o să vedem, poate că și din punct de vedere al societății, va arăta flexibilitate.
Politica europeană s-a prăbușit. Europa a renunțat la apărarea propriilor interese. Europa nu face astăzi altceva decât să urmeze politica externă a partidului democrat din SUA fără condiții. Sancțiunile pe care le-am introdus aduc atingere unor interese fundamentale europene, duc la creșterea prețului la energie și fac necompetitivă economia europeană (…). Politica europeană s-a prăbușit după izbucnirea războiului ruso-ucrainean, pentru că esența sistemului de putere european a fost reprezentată de axa Paris-Berlin. De la începutul războiului s-a creat un alt centru și o altă axă de putere. Axa Paris – Berlin nu mai există și chiar dacă există este lipsită de importanță și a devenit ocolibilă. Noul centru de putere și noua axă arată astfel: Londra – Varșovia – Kiev – Țările Balticev – Țările Scandinave (…) Până acum Vestul așa s-a gândit și așa s-a și comportat că se vede pe sine însuși ca un fel de referință, ca un fel de instrument de măsură mondial. El oferă acele valori pe care lumea trebuie să le accepte. De exemplu, democrație liberală sau tranziție verde, însă pe parcursul ultimilor doi ani a avut loc o întoarcere cu 180 de grade. Vestul și-a emis și acum așteptările, indicațiile, ca lumea întreagă să adopte o poziție împotriva Rusiei și în favoarea Vestului, pe baze morale (…) Războiul a relevat faptul că cea mai mare problemă a lumii este slăbiciunea, respectiv destrămarea Vestului. Presa occidentală însă nu susține acest lucru, ci că cea mai mare problemă a lumii este Rusia și pericolul reprezentat de aceasta. Aceasta este o greșeală. Rusia este prea mare dacă ne raportăm la populație, în plus se află sub o conducere hiper-rațională, nu există niciun mister în legătură cu ce face, rezultă în mod logic din interesele sale și de aceea poate fi înțeleasă și este predictibilă. În schimb, comportamentul Vestului nu poate fi înțeles, nu este predictibil, nu este rațional și nu poate gestiona situația dezvoltării țărilor asiatice. În lumina războiului încercăm să înțelegem din nou Vestul, pentru că noi, cei din centrul Europei, vedem Vestul ca fiind irațional”, spus, între altele, Viktor Orban.
Acesta s-a referit și la relațiile româno-ungare, precum și la întâlnirea pe care a avut-o în ziua anterioară cu omologul său român, Marcel Ciolacu și a precizat că Ungaria intenționează să includă în toamnă pe agenda consiliului miniștrilor europeni ai justiției și internelor chestiunea aderării României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre.
„Anul acesta nu am primit instrucțiuni diplomatice din București. Am primit însă o invitație la o discuție la nivel de prim-miniștri, ceea ce ieri s-a și întâmplat. Anul trecut, după ce m-am întâlnit cu premierul României, am spus că este începutul unei prietenii frumoase, iar anul acesta, la finalul discuțiilor, am putut să spun că avansăm. În relațiile economice și comerciale dintre cele două țări ajungem la noi recorduri. România este deja astăzi cel de-al treilea cel mai important partener economic. Am discutat cu primul ministru român despre o linie rapidă de cale ferată care să lege Budapesta de București și despre statutul de membru Schengen în ceea ce privește România și m-am angajat ca la reuniunea din octombrie sau dacă va fi nevoie la cea din decembrie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne să includem pe ordinea de zi această chestiune și dacă se poate să o și trecem”, a menționat Viktor Orban.
Premierul Ungariei, care este și liderul partidului de centru dreapta Fidesz, este prezent în fiecare an la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, organizată de Consiliul Tineretului Maghiar din România și Fundația Pro Minoritate din Ungaria cu sprijinul mai multor instituții și organizații. Evenimentul s-a aflat anul acesta la cea de a 33-a ediție.
E.G.
