Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Unde se duc banii daţi de Ungaria pentru dezvoltarea economică din secuime: la afacerişti din anturajul oligarhilor şi ginerelui lui Viktor Orbán | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » (Inter)Național » Unde se duc banii daţi de Ungaria pentru dezvoltarea economică din secuime: la afacerişti din anturajul oligarhilor şi ginerelui lui Viktor Orbán
Unde se duc banii daţi de Ungaria pentru dezvoltarea economică din secuime: la afacerişti din anturajul oligarhilor şi ginerelui lui Viktor Orbán

Unde se duc banii daţi de Ungaria pentru dezvoltarea economică din secuime: la afacerişti din anturajul oligarhilor şi ginerelui lui Viktor Orbán

Abia şi-a înregistrat firmele şi imediat i s-a acordat o finanţare nerambursabilă de 4,5 de miliarde de forinţi (13,5 milioane euro). Şi nici nu-i de mirare: fratele lui László Balázs este partener de afaceri cu Lőrinc Mészáros şi István Tiborcz, oameni de afaceri la rândul lor, apropiaţi a lui Viktor Orbán. La concursul de proiecte organizat de Fundaţia Pro Economica a avut de asemenea mare succes proprietarul fabricii de bere Igazi Csíki Sör.

Concursul de proiecte menţionat a fost anunţat pentru investiţii de anvergură în domeniul agriculturii, cu implementare în secuime. Fundaţia Pro Economica este o fundaţie privată, înregistrată în România, care se ocupă de managementul acestui program finanţat de guvernul maghiar. Fundaţia Pro Economica a publicat unele dintre numele câştigătorilor la sfârşitul lui noiembrie, ascunse într-un comunicat cu alt subiect. Faptul că s-au publicat parţial numele câştigătorilor are valoare de ştire deoarece în iulie 2019 lista câştigătorilor a fost publicată în aşa fel încât din ea nu reieşea care sunt firmele din România care au obţinut fonduri nerambursabile în valoare totală de 24 miliarde de forinţi (72 milioane de euro).

Ne-am adresat directoarei executive a Fundaţiei Pro Economica, Mónika Kozma, pentru a-i pune nişte întrebări legate de această situaţie, respectiv, de alte detalii ale concursului de proiecte. Nu ne-a dat niciun răspuns.

Sume reduse pentru firmele eficiente şi foarte mari pentru antreprenorii protejaţi

Dacă ne uităm la lista câştigătorilor, este foarte clar că ei se împart în două categorii: pe o parte, sunt nişte întreprinderi din secuime care funcţionează de mai mulţi ani cu eficienţă şi stabilitate financiară; ele au obţinut în general sume de câteva sute de milioane de forinţi. Pe de altă parte, există categoria firmelor cărora li s-au acordat subvenţii de câteva miliarde de forinţi – şi unde credem că rezultatele anterioare a fost înlocuite cu influenţe politice. Unul dintre aceşti antreprenori este László Balázs, director executiv la două firme cu sediul în Gheorgheni, Plazmontech SRL şi Batlas Holding. Ambele firme au fost înregistrate la finalul lui noiembrie 2018, puţin înainte de anunţarea concursului de proiecte de către Fundaţia Pro Economica. Aceste întreprinderi nu au însă niciun fel de activitate, nici profit, nici măcar angajaţi. Din baza de date a companiilor listafirme.ro reiese că activitatea principală a Batlas Holding este operarea holdingurilor, iar Plazmontech se ocupă de dezvoltare şi inovaţie ştiinţifică. Niciunul dintre aceste domenii nu este relevant pentru concursul de proiecte. În anunţul de concurs este trecut foarte clar că cei care aplică trebuie să aibă cel puţin doi ani de activitate şi trebuie să aibă minimum cinci angajaţi. Cele două firme nu îndeplinesc nici una dintre aceste condiţii. Ce-i drept, conform anunţului, se pot lua în considerare la criterii şi alte firme care se află în proprietatea persoanei care aplică.

„Capital relaţional semnificativ”

Consiliul de administraţie al Fundaţiei Pro Economica le-a acordat celor două firme fonduri nerambursabile în valoarea totală de 4,5 de miliarde de forinţi (13,5 de milioane de euro). După cum relatează presa locală, subvenţiile vor fi folosite pentru construcţia unei fabrici de produse lactate şi a unui depozit frigorific, valoarea totală a proiectului fiind de 28 de milioane de euro. În decembrie 2019, Consiliul Judeţean Harghita i-a acordat premiul Pro Harghita lui Attila Balázs, care este fratele lui László Balázs. Din elogiul rostit la eveniment reiese că „activitatea şi traiectoria premiantului oferă un exemplu strălucit pentru comunitate, deoarece el a dezvoltat un capital relaţional semnificativ”. Capitalul relaţional acumulat în Ungaria înseamnă de fapt legăturile strânse cu imperiul firmelor lui Lőrinc Mészáros şi István Tiborcz.

Lőrinc Mészáros (n. 1966) este un antreprenor maghiar apropiat cercurilor partidului FIDESZ şi ale premierului Viktor Orbán. Din 2018 este cel mai bogat om din Ungaria, cu extrem de multă influenţă financiară, însă cariera şi averea lui par să fii apărut peste noapte după schimbarea guvernului în 2010. În discursul public este des criticat şi ironizat deoarece numeroasele firme pe care le deţine primesc mulţi bani şi contracte pentru executarea unor achiziţii publice. Figura lui este în Ungaria aproape legendară din cauza acestei situaţii. István Tiborcz (n. 1986) este un antreprenor maghiar, ginerele premierului Viktor Orbán, implicat în mai multe afaceri suspecte de corupţie legate de distribuţia banilor publici.

După cum am aflat din investigaţia realizată de ziarul Magyar Hang, Attila Balázs dispune de peste 24 de întreprinderi care se bucură de surprinzător de mult succes la concursurile pentru achiziţii publice în Ungaria.

1,2 milioane de euro pentru o firmă aflată în paragină, iar producătorul berii Igazi Csíki Sör pur şi simplu nu poate pierde

O subvenţie de peste 400 de milioane de forinţi (1,2 de milioane de euro) i-a fost acordată firmei Berke Integrator de Prelucrare a Cărnii SRL. Această întreprindere de prelucrarea cărnii de vânat a fost înregistrată în anul 2005, însă în ultimii ani volumul de tranzacţii a fost zero şi nu avea nici măcar un singur angajat. Din câte ştim, firma aparţine sferei de interes a antreprenorului din secuime András Albert.

Printre beneficiarii finanţării pentru dezvoltarea economiei în secuime se numără şi András Lénárd, afaceristul din spatele fabricii de bere Igazi Csíki Sör. Igazi Csíki Sör (Adevărata Bere Ciuc) este o firmă care produce bere artizanală în comuna Sânsimion, jud. Harghita. Deoarece firma Heineken deţine drepturile pentru comercializarea berii Ciuc, între cei doi producători a izbucnit un conflict, Heineken susţinând că cealaltă firmă şi-a însuşit, în mod fraudulos, proprietatea sa intelectuală. Scandalul a fost până la urmă soluţionat cu intervenţie politică.

Marca Igazi Csíki Sör are şi un specific cultural: pentru cei mai mulţi maghiari din secuime, reprezintă un cod de identitate sau o formă de exprimare a apartenenţei la comunitatea maghiară, ei preferă să aleagă această bere între altele şi din cauza denumirii în limba maghiară (din acest motiv reprezintă o concurenţă serioasă pentru berea Ciuc).

Cu toate că firmele lui nu apar pe lista publicată de Fundaţia Pro Economica în noiembrie, Lénárd a menţionat într-un interviu din noiembrie 2019 că lângă fabrica de bere mai doreşte să construiască o fabrică de chipsuri şi una de prelucrare a malţului. Cele două proiecte înseamnă o investiţie de 25 de milioane de euro şi amândouă sunt sprijinite financiar de către Fundaţia Pro Economica. Magyar Hang a aflat că grupurile de interes ale lui András Lénárd au câştigat în total 2 miliarde de forinţi în cadrul concursului.

Mónika Kozma, directoarea executivă a Fundaţiei Pro Economica, a confirmat jurnalului Magyar Hang că cele două firme ale antreprenorului, care este şi proprietarul fabricii de bere Igazi Csíki Sör, se află printre câştigătorii concursului de proiecte, dar nu a declarat suma acordată. Ca să vedem cât de simplu e pentru unii să pornească o afacere în secuime, dăm un exemplu grăitor: o piedică serioasă în calea construcţiei fabricii de chipsuri planificate de Lénárd a fost faptul că în localitatea respectivă (Sânsimion) nu există acces la gaz. Consiliul Judeţean Harghita a rezolvat însă problema şi anume prin alocarea a 100 de mii de euro din bugetul consiliului ca să se realizeze infrastructura necesară pentru distribuţia gazului metan în comună (în prezent se folosesc lemne pentru încălzire). Cei de la CJ Harghita au uitat doar să menţioneze că primii care vor avea acces la gaz metan, mai ieftin decât lemnele de foc, nu vor fi localnicii din Sânsimion, ci fabricile de chipsuri şi de bere. (Sipos Zoltán, átlátszó Erdély, traducere Orsolya András).

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.