Campanie ADR

Un desen, un gând: „One Man Orchestra”, de Vitaliy Gonikman

0
  • Au fost vremuri în care să devii bun la ceva însemna să rămâi suficient de mult timp lângă acel lucru pentru a-l stăpâni cândva cu adevărat

O meserie, un meşteşug, un instrument, o abilitate transmisă de la o generaţie la alta… Învăţai încet, greşeai, repetai, deveneai mai bun. Şi, poate, în final, acel lucru pe care ştiai să-l faci cu adevărat binespunea ceva despre tine.

Astăzi, parcă învăţăm să cântăm la toate instrumentele deodată. Pentru a rămâne utili încercăm să învăţăm câte puţin din toate, să acumulăm permanent, să ne dezvoltăm noi competenţe, să învăţăm tehnologii, să ne adaptăm noilor medii, să rezolvăm probleme, să comunicăm altfel, să creăm, să organizăm, să înţelegem şi să ne reinventăm ori de câte ori lumea se schimbă, dar şi de câte ori ne schimbăm locul.

Devenim propria noastră orchestră şi continuăm să adăugăm instrumente. O nouă abilitate, un nou curs, o nouă aplicaţie, o nouă responsabilitate. Încă un lucru pe care ne spunem că ar trebui să fim capabili să-l facem. Apoi se întâmplă ceva ciudat.

Orchestra devine prea mare pentru un singur om. Ajungem obosiţi de procesul interminabil. Ştim mai multe, dar rareori simţim că ştim suficient ori că ne sunt toate utile. Putem face multe lucruri, dar ne rămâne din ce în ce mai puţin timp pentru a face vreunul dintre ele în profunzime.

Şi poate că adevărul incomod este că a fi capabil să faci multe lucruri nu e acelaşi lucru cu a fi cu adevărat bun la ele. Pot trece ani în care acumulăm cunoaştere fără ca aceasta să adauge neapărat o calitate reală lucrurilor pe care le facem. Devenim eficienţi, adaptabili, versatili şi uneori, pur şi simplu, obosiţi.

One Man Orchestra” poate fi astfel mai mult decât o celebrare a ingeniozităţii umane. Poate fi portretul omului contemporan: cel care poartă prea multe după el, învăţând la nesfârşit, îndeplinind mai multe roluri în acelaşi timp şi hotărât să demonstreze că poate şi e util.

Dar poate că înţelepciunea nu înseamnă doar să ştii când să adaugi un instrument nou. Poate trebuie doar să alegi unul. Şi să te întrebi dacă a cânta la toate instrumentele deodată este cu adevărat muzică sau e doar zgomotul unui om care încearcă disperat să ţină pasul.

Mai multe ilustraţii: [https://peopleandpaintings.com/vitaliy_gonikman]

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.