Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Sute de hectare din suprafaţa agricolă cultivată a judeţului, afectate de fenomenele meteorologice extreme | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Sute de hectare din suprafaţa agricolă cultivată a judeţului, afectate de fenomenele meteorologice extreme
Sute de hectare din suprafaţa agricolă cultivată a judeţului, afectate de fenomenele meteorologice extreme

Sute de hectare din suprafaţa agricolă cultivată a judeţului, afectate de fenomenele meteorologice extreme

  • Viiturile rapide, căderile de grindină şi seceta au pus la pământ culturile de cartofi, pe cele de cereale şi furajere

După o primăvară cu temperaturi negative de până la minus 10 grade Celsius în aprilie şi până la minus 5 grade în mai, cu deficit de precipitaţii şi oscilaţii foarte mari de temperatură de la noapte la zi, care au generat întârzierea lucrărilor de primăvară, fertilizarea culturilor de cereale păioase de toamnă şi pregătirea terenului pentru semănat, precum şi vegetaţia plantelor, a urmat o lună cu precipitaţii abundente ziua şi noaptea, sub formă de perdele de ploi şi cu o distribuţie neuniformă în teritoriu.

Umezeala excesivă şi condiţiile meteo au favorizat şi apariţia bolilor în special la culturile de cartofi şi la cerealele păioase.

A urmat seceta, iar săptămâna trecută a fost marcată de căderi de grindină care au făcut prăpăd.

„La noi, grindina a bătut de două ori şi ne-a distrus 20 de hectare cultivate cu cartofi şi 25 de hectare cu sfeclă. La cereale nu am avut probleme cu gheaţa, dar cartofii sunt mici, fiindcă nu a plouat în ultimele două săptămâni şi vom avea pierderi însemnate. Şi dacă va ploua de-acum încolo, planta îşi va reveni, dar tuberculii nu prea mai au cum să se dezvolte. Vom strânge cureaua şi mai tare, să ne plătim datoriile, dacă vom reuşi”, ne povesteşte Vitos Ladislau, un producător din comuna Cozmeni.

Cel mai puternic afectaţi de căderile de grindină sunt producătorii din zona Tuşnad, unde bucăţile de gheaţă căzute din cer miercurea trecută, de dimensiunea oului de găină, au distrus toate culturile, de parcă nici nu au existat. Ovăzul, grâul la care se estima o producţie de 6-7 tone la hectar, precum şi alte cereale sunt acum culcate la pământ, iar pe suprafeţe mari din cele cultivate cu cartofi se mai văd doar rândurile sterpe.

„În Tuşnad, nu numai producătorii agricoli mari, ci toată lumea a suferit pierderi uriaşe, la cartofi nu a rămas nici măcar vrejul, după gheaţă nu mai vezi nici un fir de verde. Lucerna de 40 de centimetri înălţime a fost tocată pe bucăţi; n-ai ce cosi. Avem în jur de 100 de hectare cultivate cu cartofi şi vreo 200 de hectare cu cereale, ovăzul e bucăţi, nu găseşti un fir lung pe tot câmpul, grâul stă în picioare, dar 50% dintre boabe sunt pe jos, iar porumbul a fost făcut fâşii. Este un dezastru, situaţia este foarte gravă şi trebuie să ne gândim ce facem ca să putem asigura capitalul de lucru. Despre capitalul investit nici nu se pune problema. Asigurări nu avem, mai departe nu ştiu dacă interesează pe cineva de noi sau nu”, ne povesteşte Gyӧrgy József, producător şi fost primar al localităţii Tuşnad Sat.

Cartoful, principala cultură din judeţ, va fi mic şi greu de valorificat, atât pe piaţă, cât şi pentru industrializare. Producătorii harghiteni care au încheiat contracte cu fabricile de chips-uri au trimis deja adrese către parteneri, să accepte şi cartofi cu diametru mai mic de patru centimetri, dimensiunea minimă acceptată prin contract, dat fiind faptul că mai mult de jumătate din producţie se situează sub acest standard.

„Dacă nu reuşim să-i vindem, cam 250 de tone de cartofi vor rămâne pe câmp”, ne spune Gyӧrgy József.

Într-o situaţie asemănătoare se află şi Keresztes Vicenţiu, un cunoscut producător din Sânmartin.Dacă se poate considera unul dintre cei „norocoşi”, cu o producţie de grâu „destul de bună”, în condiţiile în care localitatea a fost ocolită de grindină, producţia de cartofi va fi sub aşteptări, ceea ce înseamnă pentru domnia sa contractarea de noi credite.

„La cartofi avem probleme, din cauză că plantarea s-a întins până la sfârşitul lunii mai şi a zilelor toride care s-au instalat ulterior pentru perioade de câte 8-10 zile pe tot parcursul verii şi care au împiedicat creşterea tuberculilor. Producţia de cartofi este în pericol anul acesta, neconformă cu investiţiile pe care le-am făcut. În iunie nu au fost ploi şi puţinele care au căzut în zona noastră, de 2-4 litri/metrul pătrat (l/mp), nu au ajuns la rădăcina cartofului. O ploaie sănătoasă este de la 15 l/mp în sus pentru cartof. În estul Depresiunii Ciucului de Jos a plouat foarte puţin, cât să ude pământul şi vom avea producţii mai mici decât cele anterioare. Anul trecut am pierdut din cauza COVID-19 în jur de 30% din investiţie, pe care am înlocuit-o cu credit cu dobânzi mari, iar anul acesta nu vom fi mai departe. Statul ar trebui să ne ajute, să trecem peste aceste perioade grele, vin o groază de bani de la Uniunea Europeană, tocmai pentru sprijinirea fermierilor, întreprinzătorilor, dar la noi nu ajung”, relatează Keresztes Vicenţiu.

În plus, producătorul se confruntă şi cu o altă problemă, a animalelor sălbatice, care au pus stăpânire pe parcela de sfeclă.

„Avem trei urşi, căprioare şi castori care ne mănâncă sfecla. Până acum ne-au prăpădit aşa cel puţin două hectare, iar în primăvară au distrus complet alte două hectare din plantaţia de cartofi. Şi nu avem ce să facem; 2-3 hectare le poţi îngrădi, dar pentru 20-30 de hectare nu ai de unde să investeşti atât”, arată producătorul din Sânmartin.

Vânătorii chemaţi de producătorii agricoli mai sperie animalele cu câte un foc de armă tras în aer, dar astfel de demersuri sunt soluţii de moment.

„Mai iese câte o comisie şi apoi rămâne de văzut dacă primim despăgubiri sau nu. Dar ştiţi cum e, hârtiile se fac, poze există la dosar, dar banii nu vin. Când e vorba de societate, statul nu e niciunde; când e vorba de control, este peste tot, Poliţia e pe drumuri, la Finanţe control, peste tot este prezentă Puterea. Noi am investit la sfeclă peste şapte mii de lei pe hectar, la cartofi 20.000 de lei pentru un hectar, bani pierduţi, aruncaţi pe Apa Sâmbetei, iar asta nu vede nimeni sau nu interesează pe nimeni”, menţionează Keresztes Vicenţiu.

Directorul Direcţiei Agricole Judeţene Harghita, Romfeld Zsolt,le recomandă producătorilor care au suferit pagube în culturile agricole din cauza condiţiilor hidro-meteorologice extreme să depună cereri la primăriile de care aparţin, pentru a putea primi despăgubirile ce li se cuvin prin lege.

„Neapărat producătorii să depună cereri către primării. Pe baza acestora, autorităţile publice locale vor întocmi câte un tabel, care va fi înaintat Comisiei de evaluare a pagubelor, care va trece la verificarea şi estimarea la faţa locului. Este o procedură complexă şi destul de stufoasă, dar necesară, pentru că altfel nu vor putea fi despăgubiţi”, declară directorul Romfeld Zsolt.

Potrivit acestuia, deocamdată nu se cunoaşte întreaga suprafaţă afectată la nivelul judeţului Harghita, dar din discuţiile preliminare reiese că ar fi vorba de sute de hectare.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.