Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
O suprafaţă totală de peste 1.800 de hectare administrată de Direcţia Silvică Harghita a fost verificată în această toamnă în cadrul controlului anual al regenerărilor. În cadrul acestui control sunt verificate cantitativ şi calitativ lucrările de regenerare realizate în campaniile precedente de împăduriri, dar şi în cea din acest an.
Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că în judeţ, fiind zonă montană, toamna nu se execută lucrări de împăduriri, cum se întâmplă în zonele de deal şi câmpie, deoarece sezonul rece vine mult mai repede. În schimb, în fiecare toamnă, în perioada 1 septembrie – 15 octombrie, la nivelul ocoalelor silvice se execută controlul anual al împăduririlor. Controlul este efectuat cu metode ştiinţifice, fiind efectuate pieţe de probă în 4% din suprafaţa plantaţiilor, în care se numără integral puieţii, fiind stabilit numărul celor existenţi, al celor prinşi şi calitatea acestora. În funcţie de rezultatul controlului, se stabilesc măsurile ce se vor lua în vederea dezvoltării normale a plantaţiilor, precum şi lucrările necesare a fi efectuate în anul următor. Lucrările sunt de monitorizare şi de refacere a plantaţiilor astfel încât să se ajungă la starea de masiv a plantaţiilor la termenul planificat.
Direcţia Silvică Harghita are în administrare o suprafaţă totală de aproximativ 93.000 de hectare fond forestier, din care fondul forestier de stat este de 22.700 ha, restul aparţinând proprietarilor privaţi sau unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel că, a precizat directorul DS Harghita, şi suprafeţele supuse controlului sunt mai mari în fondul forestier privat decât în cel de stat.
În această toamnă au fost verificate în total 1.847 de hectare de plantaţii, din care în fondul forestier de stat s-au controlat 221 de hectare de regenerări artificiale şi 69 de hectare regenerări naturale. „Deci, un total de 290 de hectare de plantaţii au fost inventariate în fondul forestier de stat”.
În fondul forestier administrat, dar care aparţine altor proprietari, au fost verificate 1.019 hectare de împăduriri artificiale şi 537 ha de regenerări naturale. În total, 1.556 de hectare au fost controlate în fondul forestier aparţinând altor proprietari, dar administrat de DS Harghita.
Ing. Cătălin Mutică a spus că, în urma acestor inventarieri, „suprafaţa totală supusă controlului a fost declarată cu reuşită bună”, neexistând suprafeţe şi nici părţi de parcelă cu reuşită nesatisfăcătoare. Directorul DS Harghita a explicat că acest lucru se datorează faptului că nu au fost calamităţi şi nici suprafeţe incendiate, cum au fost în alţi ani, când a fost nevoie de o refacere totală a plantaţiilor. Astfel că în anii următori se va interveni doar cu lucrări de revizuiri, descopleşiri şi completări.
Conform acestuia, lucrările care vor fi executate pentru a întări siguranţa plantaţiilor vor consta, la stat, în completări pe o suprafaţă de 10 hectare şi descopleşiri pe 210 hectare. În suprafeţele altor proprietari, dar administrate de DS Harghita se vor efectua completări pe 41 de hectare şi descopleşiri pe 850 ha. Practic, completările sunt împăduriri pe suprafeţe mai mici sau în zone în care sunt goluri create din cauza uscării puieţilor. Descopleşirile sunt lucrări care se execută în plantaţiile existente, acolo unde vegetaţia luxuriantă din timpul verii tinde să depăşească în înălţime puieţii, sufocându-i, deoarece nu au lumină destulă şi pot să se usuce. „Atunci noi intervenim cu una sau două intervenţii de acest gen, care se numesc descopleşiri, care sunt lucrări de întreţinere a plantaţiilor astfel încât să punem în lumină puieţii şi să îi lăsăm să se dezvolte corespunzător”, a precizat ing. Cătălin Mutică.
Deşi cifrele nu par foarte mari, a continuat acesta, controlul anual al regenerărilor este o lucrare complexă, în care este angrenat întreg personalul silvic de teren de la ocoalele silvice, dar şi o parte a celui de la birou, inclusiv de la direcţia silvică. La finalul controlului, la fiecare ocol silvic sunt numite comisii de inventariere, care mai fac o verificare în teren, după care se adună cifrele şi se stabilesc lucrările care vor fi efectuate în anii următori. „Această lucrare complexă, în final, ajunge pe masa Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, unde este analizată şi sunt aprobate lucrările pentru anul următor”, a menţionat directorul DS Harghita.
În acest fel, se ştie numărul de puieţi de care este nevoie în anul următor, inclusiv cei necesari pentru completări, calculaţi în urma controlului anual al regenerărilor.
r Peste un milion de puieţi inventariaţi în pepinierele direcţiei silvice
În acest context, directorul DS Harghita a spus că, pe lângă controlul suprafeţelor împădurite în anii anteriori, în toamnă se fac şi inventarieri în pepinierele şi solariile direcţiei, unde sunt produşi puieţii care vor fi folosiţi la împăduririle integrale şi completările din anul următor. Acesta a amintit că, din cauza retrocedării pădurilor către foştii proprietari, în momentul de faţă această activitate s-a restrâns, iar puieţii sunt produşi în pepinierele direcţiei silvice doar pentru suprafeţele ce urmează a fi împădurite în fond forestier de stat şi în cel administrat contractual. În aceste condiţii, suprafaţa pepinierelor direcţiei silvice a fost redusă considerabil în ultimii ani. „Sunt ocoale silvice la care nu producem puieţi, cum ar fi OS Miercurea-Ciuc, fiindcă chiar nu se justifică financiar menţinerea unei pepiniere sau redeschiderea unor pepiniere. La Ocolul Silvic Homorod avem o pepinieră pentru foioase, dar producem din ce în ce mai puţini puieţi, fiindcă s-au redus şi acolo foarte mult suprafeţele”, a spus ing. Cătălin Mutică.
Cea mai mare pepinieră a direcţiei silvice este la Gheorgheni, care asigură aproximativ 80% din necesarul de puieţi de răşinoase pentru toate cele cinci ocoale silvice din cadrul DS Harghita. Această pepinieră provine de la fostul ocol silvic de stat Gheorgheni, desfiinţat actualmente. Sunt ani în care la această pepinieră există excedent de puieţi, care pot fi puşi la dispoziţia altor direcţii silvice din ţară.
Ocoalele silvice Topliţa, Borsec şi Tulgheş au fiecare pepiniere, dar nu la nivelul celei din Gheorgheni. La aceste trei ocoale silvice sunt produşi puieţii de care mai este nevoie după ce sunt plantaţi cei de la pepiniera din Gheorgheni.
La fiecare pepinieră sunt solarii. Practic, ciclul începe de la recoltarea seminţei din rezervaţii şi semănarea acestora în solarii sau în câmp deschis, cum este cazul bradului. După aceasta urmează repicarea puieţilor de molid şi din alte specii din pepiniere, creşterea puieţilor în câmp deschis, scoaterea şi plantarea lor în suprafeţele programate a fi împădurite.
În urma inventarului din această toamnă a rezultat că există o suprafaţă de 145 de ari de cultură. Din aceasta, pe cea mai mare suprafaţă sunt puieţi de molid – 122 de ari, brad – 6 ari, gorun – 5 ari, larice – 1,3 ari, paltin de munte – 10 ari.
Au fost inventariaţi 1.035.000 de puieţi, din care cei mai mulţi – peste 900.000 – sunt cei de molid.
De la recoltarea seminţelor şi până la plantarea puieţilor în pădure, „totul se întâmplă aici, în Harghita”
Directorul DS Harghita a mai precizat că activitatea a fost dimensionată astfel încât puieţii produşi să ajungă pentru lucrările de împădurire executate în suprafeţele forestiere administrate. Puieţi de molid sunt produşi şi de celelalte direcţii silvice care au această specie predominant în compoziţie, cum ar fi Suceava, Neamţ, Mureş etc. Dacă au fost doborâturi de vânt la o direcţie silvică, acolo cererea este mai mare. Dacă nu sunt doborâturi de vânt şi nici foarte multe suprafeţe deschise, s-ar putea să existe excedent de puieţi. Sub coordonarea RNP – Romsilva, excedentul de puieţi este reorientat către alte direcţii silvice care au nevoie de ei „şi numai în cazuri deosebite cumpărăm de la particulari”. „Dar activităţile noastre sunt concepute şi gândite astfel încât să ne ajungă puieţii pe care îi producem noi şi să nu trebuiască să-i luăm din altă parte”, a spus directorul DS Harghita.
Ing. Cătălin Mutică a mai spus că nu foarte multe rezervaţii de seminţe din ţară sunt ca cele din Harghita. „Harghita are rezervaţii de seminţe foarte bune şi renumite”. Cea mai de calitate sămânţă de molid se produce în rezervaţia de la Topliţa. Rezervaţiile de seminţe sunt arborete care nu sunt exploatate, nefiind date în producţie cum se întâmplă în mod normal, producând o sămânţă de calitate recunoscută. Astfel, pornind de la recoltarea seminţelor şi până la plantarea puieţilor în pădure, „totul se întâmplă aici, în Harghita”. Rezervaţii de seminţe sunt şi pentru celelalte specii, de brad, gorun, paltin, însă nu şi de larice, care nu face parte din tipul natural fundamental de pădure, ci provine din afara ţării. În schimb, laricele e foarte bun pentru amestecurile din zona de răşinoase, deoarece are o înrădăcinare mult mai solidă şi conferă rezistenţă la doborâturile de vânt. (Şt. Pătrîntaş)
