Suprafaţa destinată culturii de bază a judeţului – cartoful – continuă să scadă, în special la producătorii mici
- În ultimii 12 ani, această suprafaţă a scăzut cu aproape 10.000 de hectare
- O diminuare semnificativă se înregistrează şi la suprafeţele plantate cu sfeclă de zahăr
Suprafaţata cultivată cu cartof continuă să scadă în judeţul Harghita, ajungând în acest an la sub 6.000 de hectare, faţă de aproximativ 14.500-15.000 ha cât erau în urmă cu 12 ani. Anul acesta suprafaţa plantată cu cartofi este de 5.900 de hectare, în scădere şi faţă de 2024, cu 200 de hectare.
Motivele pentru care scade această suprafaţă sunt multiple, se arată într-o informare privind stadiul realizării însămânţărilor şi starea culturilor agricole prezentate luni, în şedinţa ordinară a Colegiului prefectural, de directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Harghita, Romfeld Zsolt.
„Suprafaţa destinată culturii de bază a judeţului – cartoful – arată o scădere constantă faţă de anii anteriori. Dacă comparăm cu suprafaţa de acum 12 ani, când aveam 14.500-15.000 ha, se arată o scădere semnificativă. Motivele sunt multiple: scăderea consumului pe cap de locuitor; creşterea producţiei medii la hectar; importuri masive din UE; organizarea slabă a producătorilor; accesul greu al producătorilor simpli în hipermarket-uri; creşterea preţului inputurilor (combustibil, îngrăşăminte chimice, pesticide)”, se arată în informarea DAJ Harghita.
Scăderea suprafeţelor destinate cartofului se observă mai ales în rândul producătorilor mici, aceştia cultivând cartofi numai pentru consumul familiei şi pentru furajare. „În Harghita sunt 5.900 de hectare de cartofi, în total, deşi la APIA sunt subvenţionate numai 3.400 de hectare, diferenţa fiind acele suprafeţe cultivate pentru consum propriu”, a menţionat Romfeld Zsolt.
În rândul producătorilor mari nu se observă o scădere a suprafeţei cultivate cu cartofi, „având alte posibilităţi de depozitare, sortare şi valorificare a producţiei”, se precizează în informare.
În judeţul Harghita sunt peste 72.000 de hectare de suprafaţă agricolă arabilă, care este cultivată în proporţie de 55%, diferenţa de 30.000 de hectare fiind plante furajere anuale sau perene.
Directorul DAJ Harghita a spus că suprafaţa agricolă în judeţul Harghita este de 390.000 de hectare, iar din totalul cererilor depuse la APIA rezultă că fermierii au solicitat subvenţie pentru 178.000 de hectare. „Deci, în judeţul Harghita este loc de mai bine, ar trebui să cultivăm tot terenul, să nu rămână în paragină şi totuşi mai sunt”, a precizat Romfeld Zsolt.
Conform informării, o altă cultură importantă – sfecla de zahăr – înregistrează o scădere semnificativă, ajungând la 56 de hectare, cultivate de cinci fermieri. Această cultură nu atinge nici pe departe nivelul de acum nouă ani, când erau 350 de hectare, iar în anii 1990 peste 1.000 ha. „Cauza reducerii suprafeţei se datorează preţului mic oferit de fabrica de zahăr, precum şi cauzelor enumerate la cultura cartofului privind inputurile”.
Suprafaţa cultivată cu porumb boabe arată o creştere nesemnificativă faţă de anii anteriori, ajungând în 2025 la 2.500 hectare. Totuşi, această suprafaţă este scăzută faţă de posibilităţi din cauza pagubelor provocate de animale sălbatice. Pe de altă parte, cultura porumbului siloz şi lucernă se extinde din ce în ce mai mult în rândul producătorilor agricoli care deţin ferme zootehnice.
A crescut suprafaţa cultivată cu arbuşti fructiferi (coacăz negru, zmeură, afine)
În informare se arată că în ultimii ani au crescut suprafeţele cultivate cu arbuşti fructiferi (coacăz negru, zmeură, afine), ajungând la 1.050 ha, în 2024 fiind de 1.013 ha. „Aici vă aduc la cunoştinţă că plantaţiile trebuie autorizate şi înregistrate la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură, cele care au peste 20 de ari în cazul arbuştilor şi peste jumătate de hectare în cel al livezilor. Aici este o neconcordanţă între rapoartele (…) furnizate de către primării şi registrul agricol, unde de multe ori constatăm două feluri de situaţii eliberate de aceeaşi primărie”, a spus directorul DAJ Harghita.
În judeţul Harghita s-au mai cultivat: grâu, secară, triticale de toamnă pe 15.000 ha; orz de toamnă – 600 ha; grâu, triticale de primăvară – 1.800 ha; orzoaică de primăvară – 1.850 ha; ovăz – 750 ha; sorg pentru mături – 20 ha; salcie energetică – 17 ha; legume – 960 ha; flori de câmp – 3 ha; vii – 34 ha. Au rămas neînsămânţate 290 ha, în creştere faţă de 2024, când erau 210 ha.
Fâneţele naturale se întind pe 179.341 ha şi păşunile pe 138.334 ha.
Până în prezent, nu a fost demarat programul de minimis pentru „Susţinerea producţiei de usturoi”, respectiv „Programul de susţinere a producţiei de cartofi de consum”, care se află în faza de proiect pe site-ul MADR. „Am primit multe solicitări în acest sens. Nu putem să zicem nimic până nu se clarifică situaţia actuală şi programele care se vor implementa, dar au generat o nesiguranţă şi o instabilitate în structura culturilor şi viitorul cartofului în judeţ şi nu numai, şi în Covasna şi în toate judeţele cultivatoare de cartofi”, a detaliat Romfeld Zsolt.
Nicio cerere din judeţ în cadrul schemei pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa
„Programul de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2025” a fost demarat şi a fost atrăgător pentru şapte producători de legume. Hotărârea de Guvern nr. 401/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025 a fost demarat, însă nu a fost înregistrată nicio cerere de înscriere. Bazna şi Mangaliţa sunt rase aflate în conservare genetică, fiind rase autohtone, a explicat Romfeld Zsolt. „Avem 3 crescători în judeţul Harghita, dar încă nu a depus nimeni cerere. Motivul este lipsa actelor şi a testului ADN. Actualmente se cere testul ADN, ceea ce este şi normal, trebuia să fie demult introdus în sistem, fiind animale de rasă curată”, a spus directorul DAHJ Harghita, care a precizat că sunt probleme de specialitate, în ţară fiind laboratoare de testare ADN, dar nu sunt recunoscute internaţional.
În informare se arată că achiziţionarea carburanţilor necesari pentru lucrările de înfiinţare şi întreţinere a culturilor în această primăvară s-a făcut la preţul integral practicat la staţiile de distribuţie a carburanţilor, dar va fi ulterior subvenţionată de APIA.
Potrivit raportului DAJ Harghita, „toamna anului 2024 a fost deficitară din punct de vedere al precipitaţiilor, iar în noul an au fost doar câteva zile când în lunile ianuarie şi februarie zăpada a acoperit parţial culturile de toamnă. Culturile semănate în toamnă au răsărit bine (în special grâul şi orzul), au fost suficient dezvoltate, cu toate că am avut câteva zile cu temperaturi de -15 grade şi fără acoperire suficientă de zăpadă, iar gerul a afectat partea aeriană a plantelor în unele zone mai joase. Totuşi, 97% din culturi au rămas cu o densitate normală, iar cu ploile din martie – aprilie – mai dezvoltarea a fost spectaculoasă atât la cereale, cât şi la culturile prăşitoare. În ultima perioadă se constată în unele parcele lipsa îngrăşămintelor şi nerespectarea culturilor”.
În ceea ce priveşte precipitaţiile căzute în lunile ianuarie-februarie, au fost precipitaţii mai ales sub formă de ploaie, mult sub media multianuală, iar începând cu lunile aprilie şi mai au fost cantităţi mult peste medie, completând parţial deficitul de apă acumulat în sol. „Parţial, pentru că rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm (cu toate ploile căzute în perioada aprilie-mai) se încadrează în «limite satisfăcătoare» pe tot teritoriul judeţului Harghita. Alta este situaţia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă la toate culturile de câmp pe profilul de sol 0-100 cm, unde ne încadrăm la «aprovizionare optimă». Analizând precipitaţiile căzute în perioada ianuarie – mai, putem afirma faptul că suma precipitaţiilor este peste media multianuală. Din punct de vedere termic, această iarnă şi începutul primăverii a fost mai mult călduroasă, deoarece la sfârşitul lunii februarie-începutul lunii martie am avut temperaturi anormal de călduroase pentru această perioadă, dar în lunile aprilie şi mai au fost temperaturi sub media anuală (îngheţul din luna mai chiar afectând parţial pomii fructiferi), dar cultura mare nu a avut de suferit”, se mai arată în informare.
În prezent, procesele vegetative ale culturilor de câmp se desfăşoară pe ansamblu normal, starea de vegetaţie se menţine foarte bună şi medie la toate culturile.
„Ţinând seama de precipitaţiile din ultima perioadă, au fost emise deja buletine de avertizare deoarece condiţiile climatice au favorizat dezvoltarea bolii mana cepei, precum şi a rapănului, făinării la măr şi păr, a bolilor foliare la cerealele păioase de toamnă şi primăvară, dar deja au fost emise buletine de avertizare şi pentru mana cartofului”, s-a mai precizat în raportul DAJ Harghita. (Şt.P.)
