Situaţia medicilor de familie din judeţ discutată în cadrul Colegiului Prefectural
- În acest an, 127 de contracte au fost semnate cu Casa de Asigurări de Sănătate Harghita
În cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, reprezentanţi ai sistemului de sănătate din Harghita au oferit o analiză a situaţiei în care se află medicina de familie din judeţ. Discuţiile au evidenţiat o serie de provocări sistemice care contribuie la deficitul de medici şi la dificultăţile în asigurarea serviciilor medicale primare.
Directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Harghita, Duda Tihamer Attila, a prezentat date care indică o scădere continuă a numărului de medici de familie. În ultimii cinci ani, numărul contractelor a coborât de la aproximativ 140 la 125. Totuşi, în acest an, numărul total de contracte a ajuns la 127. Această diminuare de aproximativ 10% faţă de anii precedenţi reprezintă o tendinţă îngrijorătoare, accentuată şi de plecarea unor persoane în străinătate fără înregistrare oficială, ceea ce generează o lipsă de vizibilitate asupra accesului lor la servicii medicale.
S-a subliniat că, deşi pacienţii au libertatea de a-şi alege medicul de familie oriunde în ţară, inclusiv în afara judeţului, eforturile de atragere a noilor specialişti nu reuşesc să inverseze trendul. Duda Tihamer Attila a menţionat că medicina de familie a fost considerată neatractivă pentru o perioadă lungă.
Această imagine negativă a dus la neocuparea locurilor la rezidenţiat, în ciuda creşterii anuale a numărului de posturi. Majoritatea tinerilor medici se orientează către specializările spitaliceşti, lăsând medicina de familie într-o poziţie secundară.
Un aspect demografic relevant este că peste jumătate dintre medicii de familie din Harghita depăşesc vârsta de 60 de ani.
În ciuda sprijinului proactiv din partea administraţiilor locale, care oferă facilităţi precum locuinţe şi cabinete dotate, tinerii medici preferă adesea mediile urbane.
Dr. Tar Gyöngyi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita, a oferit o perspectivă mai nuanţată, indicând că situaţia a început să se îmbunătăţească, în special datorită creşterii semnificative a finanţării pentru medicina de familie, aproape dublându-se anul trecut. Această creştere a atras medici chiar şi în zonele rurale izolate.
Totuşi, Dr. Tar Gyöngyi a adus în discuţie o ipoteză conform căreia medicii de familie în vârstă ar putea fi mai puţin dispuşi să se pensioneze din cauza stabilităţii financiare, ceea ce ar putea contribui la un discurs negativ, perceput ca o încercare de a reduce concurenţa pentru tinerii medici.
O problemă semnalată este şi acumularea unui număr excesiv de pacienţi de către anumiţi medici, situaţie care compromite calitatea actului medical. Aceasta contribuie la menţinerea tinerilor medici în poziţii de angajaţi, în loc să-şi dezvolte propriile cabinete.
S-a criticat ferm şi preţul considerabil de mare la care se vinde un praxis (lista cu persoanele înscrise la un medic de familie) în Harghita, sume care ating şase cifre, considerându-se o practică incorectă având în vedere că mulţi medici le-au primit gratuit de la stat.
Dr. Tar Gyöngyi a propus Ministerului Sănătăţii eliminarea clauzei de vânzare a praxisului, argumentând că pacienţii nu pot fi consideraţi o proprietate, având libertatea de a alege.
O altă dificultate majoră este refuzul medicilor în vârstă de a primi rezidenţi pentru stagii practice în judeţ, invocând diverse motive. Această situaţie îi forţează pe rezidenţii harghiteni să-şi finalizeze stagiile în alte centre universitare, cum ar fi Târgu Mureş, unde mulţi dintre ei aleg ulterior să rămână.
Impactul asupra centrelor de permanenţă
Lipsa de implicare a medicilor de familie se resimte acut şi în funcţionarea centrelor de permanenţă. „În două oraşe s-au închis centre de permanenţă în Miercurea-Ciuc şi în Odorheiu Secuiesc”, a semnalat Dr. Tar Gyöngyi.
Potrivit acesteia, centrele din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc sunt închise de aproximativ doi ani, în ciuda eforturilor susţinute de redeschidere.
Principala cauză identificată este lipsa de disponibilitate a medicilor, care refuză să se implice în activitatea acestor centre. Deşi medicii tineri au promis implicarea, numărul lor este insuficient, iar aceştia se confruntă cu dificultăţi la început de carieră.
Situaţia a dus la supraaglomerarea unităţilor de urgenţă din cele două oraşe cu cazuri ce ar putea fi gestionate la centrele de permanenţă. În ciuda intervenţiilor autorităţilor locale, inclusiv a primarului din Odorheiu Secuiesc şi a viceprimarului din Miercurea-Ciuc, întâlnirile cu medicii de familie nu au generat soluţii concrete.
Criza medicilor de familie din Harghita este un fenomen complex, influenţat de factori demografici, financiari, de imagine şi de practici interne ale corpului medical, necesitând o abordare integrată şi susţinută pentru a asigura accesul populaţiei la servicii medicale de bază.
EMILIA Ş.
