Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Semănatul culturilor de toamnă – aproape de final | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Semănatul culturilor de toamnă – aproape de final
Semănatul culturilor de toamnă – aproape de final

Semănatul culturilor de toamnă – aproape de final

Ploile din ultimele două săptămâni au favorizat pregătirea patului germinativ pentru producţia anului viitor şi semănatul culturilor este aproape finalizat, prevestind reuşita culturilor de grâu, secară, triticale şi orz. Programul „Tomate” se bucură de succes şi, începând din acest an, legumicultorii harghiteni s-au încumetat să cultive şi usturoi

În prezent, 76% din suprafaţa ocupată în mod tradiţional de grâul de toamnă este semănată. Stăm şi mai bine la secară, triticale şi orz, unde semănatul s-a terminat în proporţie de aproximativ 90%. În judeţ au fost semănate până acum şi 8 hectare cu rapiţă de toamnă. „Am discutat cu mai mulţi producători, patul germinativ s-a pregătit uşor, mai ales că, după recoltarea cartofului, terenul nu mai trebuia arat, s-a discuit şi ulterior s-a prelucrat cu combinatorul. Patul germinativ va fi mai bun decât anul trecut, când am avut patru luni de secetă în această perioadă”, a precizat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita, inginerul Török Jenő.

Specialistul a arătat că suntem şi la finalul recoltării cartofului în Harghita, în ciuda faptului că a fost o campanie „destul de grea”, din cauza excesului de umiditate din vară, tasării solului după intrarea utilajelor pentru executarea lucrărilor de combatere a buruienilor şi tratamentelor fitosanitare, iar apoi a secetei. „Din 6 august s-a instalat seceta, care a durat aproape 2 luni, până în 26 septembrie. În unele parcele, producătorii au fost nevoiţi să renunţe la recoltatul mecanic, s-au reîntors la maşina de scos cartofi şi la recoltarea manuală”, a explicat inginerul Török. După aproape două luni de secetă, în 26 septembrie a plouat între 18 şi 30 de litri/metrul pătrat, în funcţie de zonă, suficient pentru a înlesni recoltarea pe ultimele suprafeţe cultivate. „Vestea bună este că la cartofi preţul se menţine bun, pentru al doilea an consecutiv, de la 1,2 lei până la 1,5 lei kilogramul, nu scade, dimpotrivă, înregistrează o tendinţă uşor crescătoare”, a menţionat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Programul de sprijin pentru tomate se bucură de succes, numărul beneficiarilor triplându-se în ultimii trei ani. Cei 12 legumicultori înscrişi pentru a primi ajutorul de minimis pentru aplicarea acestui program al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt din zonele Odorhei şi Cristur şi susţin că nu vor renunţa „şi datorită faptului că au unde să-şi valorifice producţia”. „Nici unul dintre cei care au intrat în program în primul an nu a renunţat, ci s-au extins şi vând pe pieţele din judeţ şi la Sighişoara. În majoritatea cazurilor, cumpărătorii vin direct la poarta producătorului”, ne spune ing. Török Jenő.

Trei legumicultori din Ciuc, Cârţa şi Lăzarea s-au încumetat să se înscrie şi în programul de susţinere a producţiei autohtone de usturoi, care a demarat în acest an. Potrivit specialiştilor în agricultură, usturoiul este o cultură pretenţioasă şi materialul de plantat este destul de scump. „De aceea intervine statul cu acest program, dar şi pentru a face concurenţă chinezilor, în condiţiile în care usturoiul lor este mult mai slab calitativ decât al nostru”, lămureşte directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Şi iată că în Harghita, unde în urmă cu patru decenii legumicultorii nici nu visau la roşii, ardei, vinete sau usturoi din recoltele proprii, au ajuns să-şi asigure necesităţile familiilor şi chiar să facă afaceri cu legume termofile. „Nimic nu mai este ce a fost, nici măcar clima”, ne spune ing. Török. Astăzi se cultivă legume mai ales în zonele Odorhei şi Cristur. La Văcăreşti, de pildă, o familie care a făcut legumicultură şase ani în Elveţia a revenit acasă, unde a aplicat metoda cu rezultate bune. Au investit în solarii, cultivă cu succes şi încearcă să nu folosească chimicalele pentru fertilizare, tratament şi creştere, să cultive bio. „Legumicultura cere forţă de muncă destul de numeroasă, dar merită. După părerea mea, cel puţin în fiecare gospodărie, pentru consum propriu, pentru familie, rude, trebuie încercată cultivarea legumelor, pentru că nu-i totuna să stai în aer liber – mai ales dacă lucrezi la oraş şi faci naveta. Dacă lucrezi o jumătate de oră în grădina ta îţi îmbunătăţeşti şi sănătatea fizică, şi pe cea psihică, starea de spirit şi nu trebuie calculată neapărat rentabilitatea, fiindcă sunt lucruri care nu se măsoară în bani”, este de părere conducătorul direcţiei agricole. Este criză de forţă de muncă în judeţ, care, potrivit sursei citate, s-a accentuat în ultimii trei ani. Mecanizarea încearcă şi reuşeşte să rezolve problema: cartoful, fânul se fac astăzi mecanizat. Mai greu este în zootehnie.

În final avem o veste bună şi pentru apicultori: vor primi 20 de lei/familie de albine, potrivit HG nr. 705/17.09.2019 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol”. În intervalul menţionat anterior, albinele au suferit din cauza lipsei de hrană, pe de o parte din cauza frigului, care a diminuat timpul pentru cules, iar pe de altă parte cantităţilor mici de polen şi nectar. Pentru a veni în sprijinul apicultorilor afectaţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale acordă un ajutor de minimis de 20 lei/familie de albine, valoare care reprezintă, conform tehnologiei apicole, aproximativ 48% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană. Beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt apicultorii persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, apicultorii persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, apicultori persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.