Radiografia demografică a judeţului Harghita în 2025

• Populaţia scade, procesul de îmbătrânire se accelerează

Judeţul Harghita continuă să se confrunte cu un declin demografic constant, marcat de o scădere a natalităţii şi o îmbătrânire vizibilă a populaţiei. Datele provizorii pentru primul semestru al anului 2025 au fost prezentate în această săptămână de directoarea executivă a Direcţiei Judeţene de Statistică, Ildikó-Noémi Dávid, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural.

„La 1 iulie 2025, populaţia judeţului era cu puţin peste 322 de mii de persoane. Asta înseamnă o scădere de aproximativ 1.200 de persoane faţă de anul trecut. Nu este o scădere dramatică, dar arată că tendinţa descendentă a populaţiei se menţine. Structura pe sexe rămâne stabilă, cu o uşoară predominanţă feminină, similară anilor trecuţi”, a precizat în cadrul şedinţei directoarea Direcţiei Judeţene de Statistică.

În ceea ce priveşte distribuţia locuitorilor, Harghita rămâne un judeţ cu o populaţie majoritar rurală, unde peste jumătate din locuitori preferă satele în detrimentul oraşelor, mediul urban reprezentând doar 43% din total. Miercurea-Ciuc rămâne cel mai mare oraş, cu 39.467 de locuitori, urmat de Odorheiu Secuiesc cu 36.050, Gheorgheni cu 18.488 şi Topliţa cu 14.751 de persoane. La nivelul comunelor, cele mai populate rămân Praid, Corund şi Remetea, în timp ce la polul opus se află localităţi precum Dârjiu, Săcel, Ulieş sau Ocland, care numără fiecare mai puţin de 1.300 de locuitori.

Ildikó-Noémi Dávid a precizat că analiza pe grupe de vârstă scoate în evidenţă o vulnerabilitate critică la nivelul populaţiei active. În timp ce la grupele 25-29 şi 35-39 de ani se înregistrează creşteri uşoare, grupa de vârstă 30-34 de ani a pierdut nu mai puţin de 1.705 persoane într-un singur an. Conform sursei citate, această scădere accentuată poate fi un semnal clar al migraţiei, fie interne, fie externe, pentru muncă sau studii. În paralel, numărul copiilor şi tinerilor de până la 19 ani este în scădere continuă, reflectând o natalitate redusă, care a scăzut cu 3,5% faţă de anul 2024.

Indicatorii privind mişcarea naturală a populaţiei în primele şase luni ale anului 2025 completează acest tablou îngrijorător. Natalitatea a înregistrat o scădere de 10% faţă de semestrul I al anului trecut, fiind raportaţi doar 1.150 de nou-născuţi, în timp ce mortalitatea rămâne la un nivel ridicat, cu aproximativ 1.900 de decese. Acest dezechilibru a dus la un spor natural negativ şi mai accentuat faţă de anul precedent. Ildikó-Noémi Dávid a subliniat că imaginea judeţului este cea a unei populaţii care scade lent, dar constant.

„Aceste tendinţe sugerează că, pe termen mediu, este nevoie de măsuri şi politici publice orientate spre sprijinirea familiilor şi stimularea natalităţii, dar şi de continuarea investiţiilor în servicii medicale şi sociale pentru populaţia vârstnică”, a menţionat directoarea.

În ciuda contextului general negativ, statisticile indică şi câteva aspecte pozitive, cum ar fi scăderea mortalităţii infantile, fapt ce reflectă o îmbunătăţire a îngrijirii medicale pentru cei mici. Totuşi, a fost raportată o creştere neobişnuită a numărului de născuţi-morţi, fenomen care necesită o analiză detaliată a cauzelor. În plan social, comportamentul familial rămâne stabil, numărul divorţurilor şi al căsătoriilor înregistrând doar fluctuaţii minore faţă de anul trecut, ceea ce indică o constanţă în structura celulei de bază a societăţii harghitene.

EMILIA ŞERDEAN

Comentarii:

comentarii