Proiecte noi şi planuri pentru Primăria Gălăuţaş

În prima parte a materialului dedicat comunei Gălăuţaş am putut vedea care au fost proiectele finalizate în acest an şi ce lucrări sunt în derulare. În continuare vom afla, de la Radu Ţăran, primarul comunei, proiectele noi depuse pentru obţinerea finanţării. Tot în cele ce urmează vom vedea şi care au fost dificultăţile cu care s-a confruntat primăria în ceea ce priveşte derularea proiectelor, răspunsul administraţiei legat de o sesizare primită de la cititori referitoare la drumul din satul Plopiş, situaţia economică a comunei, precum şi poziţia vizavi de înfiinţarea Zonelor de Protecţie Strictă.
Proiecte noi care au în vedere spaţii publice, drumuri şi blocuri
– La Compania Naţională de Investiţii – spunea edilul comunei Gălăuţaş – avem depuse trei proiecte noi pentru finanţare. Este vorba de:
- Modernizare spaţiu public zona Blocuri Noi şi Colonia III, proiect în valoare de 3.025.713,52 lei, pentru careeste întocmit proiectul tehnic;
- Modernizare drum de pământ din DC 72 – tronson I – Cotfas Petru – Borş Simion, cu o lungime de 580 m şi tronson II – Borş Simion – Mogyorosi Dorina, cu o lungime de 398 m,proiect în valoare de 4.355.654,82 lei,pentru careeste întocmit proiectul tehnic;
- Consolidarea blocului de locuinţe nr. 47.
Un alt proiect este reabilitarea moderată a sediului Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, proiect pentru care se va finaliza în curând DALI-ul şi expertiza tehnică. În 2026 urmărim accesarea fondurilor prin depunerea unei cereri de finanţare pentru acest proiect prin programele de finanţare care se vor lansa.
La Ministerul Energiei, Fondul pentru Modernizare avem depus un proiect pentru construirea unei centrale electrice fotovoltaică (CEF), proiect în valoare de 3.649.258,52 lei şi cu termen de finalizare sfârşitul anului următor. La acestasuntem în faza de achiziţie a lucrărilor.
Totodată, avem depusă şi aprobată o cerere de finanţare pentru Dezvoltarea şi integrarea digitalizării comunei Gălăuţaş prin Programul Naţional pentru Transformare Digitală a Autorităţilor Publice Locale la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID).Urmează semnarea contractului de finanţare de către MCID şi apoi achiziţia echipamentelor hardware şi a unui pachet de licenţe pentru aplicaţii informatice, în valoare totală de 74.500,00 lei.
Avem încheiat un Acord de asociere cu UAT Judeţul Harghita în vederea realizării documentaţiei de finanţare a proiectului Dotarea punctelor de colectare a deşeurilor municipale comune în mediul rural şi în mediul urban pe teritoriul judeţului Harghita, cu insule ecologice digitalizateşi depunerii acestuia prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 3. În anul 2023 am eliberat avizul favorabil în vederea emiterii de către Consiliul Judeţean Harghita a certificatului de urbanism. Acest proiect vizează achiziţionarea a 7 ecoinsule inteligente pentru comuna Gălăuţaş.
Avem încheiat un contract de prestări servicii de consultanţă pentru obţinerea de fonduri nerambursabile pentru proiectul depus în cadrul Fondului pentru Modernizare în România, Programul Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entităţi publice: Stocare energie electrică pentru instituţii publice. Intenţionăm să depunem cererea de finanţare în momentul în care se va deschide sesiunea de depunere.
– Aţi avut proiecte la care aţi întâmpinat dificultăţi? Dacă da, care sunt şi din ce motive?
– Da, am avut. Ca motiv principal, cea mai mare problemă a fost întârzierea plăţilor prin PNRR şi Anghel Saligny, fapt ce a dus la blocaje financiare ale constructorilor.
O altă problemă financiară este plata Consultanţei din PNRR de la bugetul local, care iniţial a fost eligibilă şi pentru care, fără sprijinul Consiliului Judeţean Harghita, nu ne puteam descurca.
Cu această ocazie, vreau să mulţumesc Consiliului Judeţean Harghita pentru sprijinul financiar, atât pentru plata Consultanţei, cât şi a cheltuielilor neeligibile pentru lucrările din cadrul proiectelor de investiţii.
Drumul din Plopiş, situaţie de urgenţă
– Recent, am primit o sesizare din partea locuitorilor referitoare la starea drumului din satul Plopiş? Se plâng că este impracticabil, trimiţându-ne în acest sens şi imagini în care se observă lipsa asfaltului şi prezenţa noroiului şi a gropilor pline cu bălţi.
Un răspuns pentru cetăţenii din acea zonă?
– Da, chiar este o problemă, în acest sat cumulându-se mai multe aspecte. Pe acest drum au făcute săpături şi introdusă reţeaua de apă şi canalizare în vara şi toamna acestui an. Ploile care au şubrezit infrastructura drumului. Ceea ce a pus capăt a fost transportul gunoiului de grajd de către proprietarii de terenuri, cu tractoarele, în timpul ploilor.
Se lucrează la întreţinerea drumului de săptămâna trecută, această acţiune am considerat-o ca o situaţie de urgenţă, facilitând accesul microbuzului pentru transport elevi; transportul gunoiului de la platforma menajeră şi circulaţia maşinilor către locuinţele din satul Plopiş.
Sectorul agricol nu mai este principal în rândul tinerilor, aceştia alegând să plece din comună
– Lucian Blaga scria că veşnicia s-a născut la sat. Acum, în vremurile actuale, mai este valabil sentimentul din spatele vorbei? A rămas sectorul agricol principala activitate a satului românesc, cel puţin în ceea ce priveşte Gălăuţaşul?
– Sentimentul exprimat de Lucian Blaga rămâne valabil în sufletul multor oameni, mai ales în zonele rurale care păstrează tradiţia şi ritmul liniştit al vieţii de la sat. Totuşi, realitatea actuală este mai complexă. În comuna Gălăuţaş, ca în multe alte sate din România, sectorul agricol/zootehnic nu mai este principala activitate pentru toţi locuitorii. Mulţi tineri aleg să plece la oraş sau în străinătate, iar agricultura este practicată mai ales de cei vârstnici sau ca activitate secundară, aşa cum reiese din statistici.
Efectivul de animale în 2025 era: bovine – 347; ovine – 861; caprine – 90; porcine – 121; cabaline – 66.
Vreau să mai precizez că în acest an s-a întârziat plata de la APIA pentru închirierea trupurilor de păşune ori s-a făcut într-un procent redus, ceea ce afectează încasările pentru bugetul local.
– Se vorbeşte despre mărirea, la nivel naţional, a Zonelor cu Protecţie Strictă, aceasta urmând a afecta şi primării deoarece există posibilitatea de a nu mai putea face anumite lucrări avute în plan. Aţi primit ceva în acest sens sau aveţi semnale că ar putea fi afectată şi comuna Gălăuţaş?
– Suntem de acord cu Zona de Protecţie Strictă propusă. Aceasta se află în UAT Gălăuţaş şi este în administrarea Ocolului Silvic Topliţa.
– Ce planuri aveţi pentru 2026?
– Privesc spre anul ce urmează cu multă responsabilitate, dar şi cu încredere. Avem planuri clare şi obiective asumate, menite să aducă dezvoltare şi un trai mai bun pentru toţi locuitorii comunei noastre.
Vom continua investiţiile în infrastructură, sprijinirea educaţiei şi a proiectelor care aduc siguranţă, confort şi oportunităţi pentru comunitate. Dezvoltarea durabilă şi respectul faţă de oameni rămân priorităţi.
Nevoile sunt mari, dar resursele (cele locale şi accesul la fonduri) trebuie gestionate cu grijă. Dacă accesul la fonduri nu suferă blocaje, există şanse reale ca toate proiectele începute să se concretizeze – ceea ce ar însemna un pas important spre modernizarea comunei.
Cu muncă, seriozitate, colaborare şi o echipă unită sunt convins că anul viitor va fi un pas important înainte pentru comuna Gălăuţaş.
Împreună construim viitorul!
Consemnare de LIVIU C.
