Preşedintele CJ, Borboly Csaba, nemulţumit de rezultatele obţinute de elevii maghiari la probele de limba română ale examenelor naţionale | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 7 decembrie 2021
Home » Învățământ » Preşedintele CJ, Borboly Csaba, nemulţumit de rezultatele obţinute de elevii maghiari la probele de limba română ale examenelor naţionale
Preşedintele CJ, Borboly Csaba, nemulţumit de rezultatele obţinute de elevii maghiari la probele de limba română ale examenelor naţionale

Preşedintele CJ, Borboly Csaba, nemulţumit de rezultatele obţinute de elevii maghiari la probele de limba română ale examenelor naţionale

  • Borboly Csaba: „Învăţarea limbii române trebuie continuată. (…) Ministerul Educaţiei trebuie să ia mult mai în serios învăţarea limbii române (de către elevii maghiari – n.a.)”

„Se vede foarte clar că, într-un judeţ unde marea majoritatea a copiilor nu au ca limbă maternă limba română, comunicarea (în această limbă – n.a.) trebuie să fie învăţată separat. Până când copiii maghiari nu învaţă să vorbească şi să scrie în limba română, ci numai memorează subiecte şi le redau din memorie, şansele copiilor maghiari să treacă de Bacalaureat sunt mici. (…) Noi am susţinut din start că nu este de ajuns să fie făcute nişte manuale foarte frumoase, desenate, colorate, ci că trebuie să ne uităm şi la aceşti copii, care ar trebui să comunice în limba română; şi atunci eu cred că rezultatele ar fi altele. Noi, de ani de zile lucrăm cu această problematică, din păcate nu avem susţinere câteodată nici din întreg mediul politic (…) dar eu văd că altă soluţie nu este şi va trebui să fie luată mult mai serios şi din partea Ministerului Educaţiei învăţarea limbii române”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba.

Şeful CJ a menţionat că administraţia publică judeţeană este realmente preocupată de această problemă, căreia îi acordă o atenţie specială. În acest sens, a derulat, în ultimii ani, mai multe programe cu finanţări directe, a sprijinit şi susţine demersurile primăriilor care vor să aibă rezultate, precum şi iniţiativele Inspectoratului Şcolar Judeţean, acolo unde legislaţia permite. Însă sfera de autoritate a consiliului judeţean este limitată, în lipsa atribuţiilor şi pârghiilor legale.

În opinia sa, dacă profesorii ar fi ajutaţi, dacă ar exista finanţări conexe şi materiale auxiliare, precum şi activităţi extraşcolare care urmăresc învăţarea limbii române de către elevii maghiari, rezultatele nu s-ar lăsa îndelung aşteptate.

„Intenţii avem, voinţă avem, atribuţii şi pârghii legale nu avem, iar fondurile noastre sunt limitate”, a precizat şeful administraţiei publice judeţene.

Potrivit şefului Comisiei de Învăţământ din cadrul Consiliului Judeţean Harghita, prof. Ferencz-Salamon Alpár, se impune organizarea de programe de formare a cadrelor didactice de la şcolile cu predare în limba maghiară, pentru uniformizarea competenţelor de predare a limbii române, ca limbă nematernă.

„Noi credem că la nivelul cadrelor didactice trebuie organizat un program de formare, care să uniformizeze competenţele de bază la toate cadrele didactice şi nu doar în judeţul Harghita, ci şi la nivelul naţional, care predau în şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale tehnicile de predare a limbilor, ca limbi nematerne. Deci, o uniformizare a acestor competenţe. După aceea, vine dezvoltarea unor materiale auxiliare, eventual alte manuale care se axează pe predarea limbii (române – n.a.) ca limbă nematernă, diferite programe digitale. Totuşi, în primul şi în primul rând, noi credem că aceste rezultate au fost influenţate parţial şi de faptul că nu a existat un program de formare specific pe această component – predarea limbii nematerne – conform unor programe specific realizate şi foarte bine realizate pentru şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale”, a apreciat Ferencz-Salamon Alpár.

Fostul inspector şcolar general, actualmente directorul Casei Corpului Didactic „Apáczai Csere János”, a amintit că în ultimii patru ani au existat şi alte greutăţi: formarea pe acest segment specific nu s-a realizat, au întârziat cu manualele – întârziere resimţită la nivel naţional – iar unele instrumente didactice auxiliare – publicaţii, caiete de exerciţii – nu au putut fi folosite o bună bucată de vreme, nefiind autorizate. Între timp şi-a făcut apariţia şi pandemia COVID-19, s-a trecut la învăţarea online, aspecte care au contribuit şi ele la rezultatele nesatisfăcătoare obţinute la probele de Limba şi literatura română la ediţiile actuale ale Evaluării Naţionale şi examenului de Bacalaureat.

„Trebuie să remarcăm faptul că cel puţin la clasa a VIII-a rezultatele nu sunt aşa de slabe, comparativ cu anii trecuţi. Totuşi, credem că ar fi trebuit să fie mai bune, din perspectiva faptului că aceşti copii timp de patru ani au studiat după o programă special creată pentru ei. Căutăm soluţii pentru viitor în momentul actual”, a adăugat acesta.

În context, prof. Ferencz-Salamon Alpár a evidenţiat că acum se lucrează la un proiect naţional, care are ca obiectiv principal dezvoltarea de programe de formare a educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor în materie de predare-învăţare a limbii române în şcolile minorităţilor naţionale.

„La iniţiativa domnului secretar de stat Kallós Zoltán (secretar de stat în Ministerul Educaţiei – n.a.), lucrăm la un proiect naţional în ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la limba română, în care vor fi implicate universităţi, case ale corpului didactic şi dorim să dezvoltăm programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de predare a limbii, atât la educatoare, cât şi la învăţători şi la profesorii din ciclul gimnazial şi liceal”, a explicat Ferencz-Salamon Alpár.

La rândul său, inspectorul şcolar general Demeter Levente a prezentat rezultatele obţinute de absolvenţii ciclului gimnazial şi ai celui liceal la proba de Limba şi literatura română a Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacalaureat. Dacă procentul de promovare general la Evaluarea Naţională este de 75,9%, cel la limba română a fost de doar 55,51%, în uşoară creştere faţă de anul trecut, când s-a înregistrat o rată de promovare de 50,84%. „Sigur, ne aşteptam la o creştere mai mare, de cel puţin 15%, având un nou curriculum, un nou plan de învăţare încă de când aceşti elevi erau în clasa a V-a; e prea puţin faţă de aşteptările noastre”, a afirmat şeful IŞJ Harghita.

La proba de Limba şi literatura română a examenului de Bacalaureat, procentul de promovare este, înaintea soluţionării contestaţiilor, de 59,37%, faţă de 60,44% anul trecut. Dar rata de promovare finală va fi influenţată, cu siguranţă, de cele 1.050 de contestaţii depuse de elevi, din care mai mult de jumătate sunt la Limba română.

„Trebuie să facem paşi concreţi şi mă bucur că în acest demers îi avem ca parteneri pe Consiliul Judeţean şi Casa Corpului Didactic. Iar aceşti paşi concreţi ar consta, în primul rând, în proiecte comune gândite de noi”, a punctat prof. Demeter Levente, cum ar fi, de pildă, diseminarea bunelor practici ale profesorilor ai căror elevi au obţinut rezultate bune şi foarte bune la probele de Limba şi literatura română ale examenelor naţionale.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.