Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
CAS Harghita finanţează lunar cu 2 milioane de euro funcţionarea spitalului
Există un conflict de interese între lucrul la spital şi lucrul la cabinetul privat
La evenimentul festiv de închidere de an al Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc dl Duda Tihamér, directorul Casei de Asigurări de Sănătate a Judeţului Harghita, a apreciat că ar fi un succes foarte mare atingerea categoriei a 2-a pentru spital. „Aş dori să accentuez trei lucruri: primul ar fi acel avânt pe care l-a arătat managementul şi toată echipa spitalului, şi fără acest entuziasm nu există dezvoltare, apoi munca în echipă; dar oricum, tot ajungem la punctul 3, la bani: am proiectat finanţarea pentru anii următori având în vedere posibilitatea ajungerii la categoria a II-a, până acum am reuşit să asigurăm finanţare ca să acoperim aproape în totalitate necesităţile. Pentru a avea contracte bune şi mulţi bani la anul, în cel precedent trebuie să muncim foarte mult. Pot spune că CAS-ul finanţează lunar cu două milioane de euro funcţionarea spitalului – şi aceasta este o cifră foarte-foarte mare faţă de acum 2-3 ani – şi dorim să ducem mai departe acest trend, să finanţăm mai multe paturi, să finanţăm suplimentar prin soluţionarea cazurilor mai dificile şi mai complexe. Marea schimbare ar fi obţinerea categoriei şi eu văd acest lucru realizabil în următorii doi ani”.
Dr. Melles Orsolya, director medical al spitalului a spus că „laboratorul de analize e indispensabil pentru asigurarea unor servicii de înaltă calitate, plus că existenţa lui este un criteriu esenţial pentru atingerea categoriei a II-a, dar este important şi pentru sănătatea bolnavilor, căci oricând un laborator extern poate lua măsuri care lezează drepturile pacienţilor. (…) Majoritatea achiziţiilor publice s-au terminat, echipamentele au sosit şi deja se pregăteşte personalul. În ianuarie toate echipamentele vor fi puse în funcţiune şi sperăm că în februarie-martie laboratorul propriu va prelua munca de la laboratoarele externe. Deja s-a angajat şi un personal minim, avem 2 medici, 2 biologi şi 6 asistenţi şi continuăm această activitate ca să avem o echipă completă”, a afirmat directorul medical al SJU Miercurea Ciuc.
Szekeres Ildikó, directorul de îngrijiri al SJU a spus că anul acesta au fost internaţi 25.000 de bolnavi între ianuarie şi decembrie, ceea ce înseamnă 140.000 de zile de spitalizare, la care se adaugă peste 18.000 de internări pentru o zi. „La atâta volum de muncă, activitatea fiecăruia este importantă, mulţumesc tuturor că am reuşit să facem faţă. Am un respect deosebit faţă de personalul auxiliar şi faţă de asistenţi, îngrijirea este o chemare, de la aducerea pe lume a unui copil până la asigurarea morţii cu demnitate. Pe lângă aparate mai e nevoie şi de suflet”, a conchis dna Szekeres.
„Anul acesta am avut două recorduri: sumele pe care le-am obţinut şi numărul de bolnavi – aproape 10.000 la nivelul secţiei” – a spus dr. Csató László-Szilárd, reprezentantul secţiei oncologie. „Am făcut un salon de nivel european cu ajutorul MOL şi al Fundaţiei pentru Parteneriat. Avem 10 fotolii electronice, care contribuie foarte mult la confortul bolnavilor: dacă ne gândim că o chimioterapie durează 6-8 ore, atunci nu e indiferent în ce confort petrec aceste ceasuri. Avem două echipamente cu infraroşu pentru detectarea venelor, portabile, care ne ajută foarte mult la tratamentele cu citostatice. Am reînnoit reţeaua de oxigen şi vacuum, indispensabilă pentru pacienţii cu dificultăţi respiratorii, iar cea mai nouă achiziţie este un aparat cu ultrasunete, cu care putem face orice analiză de gen”.
Dr. Tar Gyöngyi, directoarea Direcţiei de Sănătate Publică a afirmat că în pofida faptului că a fost un an bun, „avem ce să criticăm, avem la ce să ne gândim. Unele lucruri n-am reuşit să le facem: n-am reuşit să terminăm blocul operator, deşi a doua oară am avut banii, iar de la minister suntem întrebaţi de ce nu-l închidem; sigur că birocraţia achiziţiilor publice şi legile ne obstrucţionează, dar atunci când avem bani şi nu realizăm ceva simţim un fel de frustrare. Avem 2 locuinţe pe care guvernul Ungariei le-a construit şi stau goale, nu se pot muta acolo medici care stau acum în chirie. Apoi: spitalul a trecut printr-o dezvoltare imensă în ce priveşte resursele umane; cu tot boom-ul personalului, sunt medici care refuză să facă gardă, ei doresc să renunţe la anexa din contractul de muncă, dar vor să păstreze contractul, şi acest gest faţă de o comunitate, faţă de un spital, este un gest obraznic. Acei oameni vor să-şi abandoneze colegii, acest serviciu vital; ştiu că e mult mai comod să stai în cabinetul privat şi să iei aceiaşi bani, dar din punctul de vedere al spitalului nu e o soluţie. Trebuie să ne bucurăm că în România, faţă de alte ţări, este permis medicilor ca în paralel să lucreze şi în cabinetele private. În alte ţări ori lucrează în spital, ori în privat. Este fără echivoc că există o incompatibilitate şi un conflict de interese, fiindcă un medic poate să-şi trimită bolnavii dintr-un cabinet în altul. Pe scurt: dacă cineva refuză anexa, atunci trebuie să rezilieze tot contractul”, a spus cu fermitate şefa DSP Harghita.
Senatorul UDMR, Tánczos Barna a amintit că, datorită situaţiei politice specifice de la începutul anului „am reuşit să negociem, prin bugetul Sănătăţii, pentru spitalul din Ciuc o sumă substanţială”. Vorbitorul i-a asigurat că întotdeauna lucrează o echipă, coordonat, de aceea şi spitalele din Sf. Gheorghe şi Tg. Mureş au primit sume substanţiale, dar a precizat că nu poate spune nimic despre bugetul 2020. „Cu PNL-ul avem o colaborare foarte ciudată, dacă ne iese cartea potrivită atunci o să avem de lucru la spital şi la anul”.
Mai sceptic s-a arătat deputatul Korodi Attila, care crede, potrivit traducerii oficiale, că „nu vom mişca nimic în 2020, deoarece politica guvernamentală este condusă de PNL şi vom putea avansa în politicile specifice dacă vom aduce subiecte acceptabile pentru ambele părţi. Cu două alegeri nu vom avansa prea mult în ceea ce priveşte politicile de specialitate. Dar pot apărea situaţii şi momente propice când lucruri punctuale le putem rezolva şi pentru anul viitor”. Vorbitorul a spus că trebuie iniţiată o cooperare instituţională, o „relaţionare sănătoasă” şi pentru dezvoltarea spitalelor din Gheorgheni şi Odorhei, chiar dacă nu sunt de rang judeţean.
Nici un cuvânt despre spitalul din Topliţa, care se pare că nu trebuie „relaţionat”. Posibilă greşeală strategică, întrucât unul din secretarii de stat de la Ministerul Sănătăţii este topliţean.
Deputatul UDMR a insistat apoi asupra ideii dacă guvernul ungar poate porni acea facultate pentru pregătirea asistentelor medicale la Universitatea Sapientia, care ar contribui la dezvoltarea specialiştilor în zonă.
La evenimentul de închidere de an mai mulţi medici şefi au prezentat în detaliu investiţiile realizate şi echipamentele achiziţionate, arătând că a însemnat un efort mare cheltuirea sumei primite, derularea procedurilor de achiziţie, asamblarea, punerea în funcţiune a aparatelor. Aparate roentgen mobil digital, aparate de ventilaţie mecanică, turn de laparoscopie, microscoape, litotritor şi aparat CT performant, ecografe, Vitrectom – sunt câteva exemple din aparatura instalată, care nu numai că asigură un act medical de calitate sporită, dar şi stimulează medicii la perfecţionare profesională. Medicii şefi de secţie şi-au prezentat şi planurile pentru anul viitor, mulţi arătând că mai este nevoie de personal, în condiţiile în care numărul pacienţilor creşte continuu şi aglomeraţia persistă la multe secţii.
Consemnări de M. GROZA
