Nu mai există motive pentru tergiversarea reconstituirii dreptului de proprietate | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 2 decembrie 2020
Home » Societate » Nu mai există motive pentru tergiversarea reconstituirii dreptului de proprietate
Nu mai există motive pentru tergiversarea reconstituirii dreptului de proprietate

Nu mai există motive pentru tergiversarea reconstituirii dreptului de proprietate

  • Graţie modificărilor legislative succesive promovate din iniţiativa autorităţilor şi parlamentarilor din Harghita în ultimii ani, au fost eliminate toate obstacolele în calea finalizării aplicării legilor Fondului Funciar

Senatorul UDMR Tánczos Barna a vorbit, recent, presei locale despre o iniţiativă a domniei sale, aprobată în plenul Senatului, „o iniţiativă care completează şirul de modificări pe care le-am adus în ultimii patru ani Legii 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare”.

„Activitatea parlamentară şi modificările legislative au plecat de foarte multe ori din judeţul Harghita, de la colaborarea bună, chiar foarte bună pe care am avut-o cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Harghita, cu dl director Sorin Truţă şi cu colegele dânsului, care lucrează la serviciile de specialitate; pentru că este un domeniu extrem de dificil, un domeniu cu foarte multe detalii tehnice şi foarte multe formulări care, dacă nu sunt făcute corect, lasă loc la interpretări şi la greşeli, uneori şi la abuzuri din partea unora”, a precizat parlamentarul.

Şi în judeţul Harghita, ca în toată ţara, au fost eliberate foarte multe titluri de proprietate din birou, cu preponderenţă în perioada 2000-2004, fără materializarea amplasamentelor şi fără ca punerea în posesie să aibă loc în prezenţa proprietarilor. Harghita, per ansamblu, nu este un judeţ fruntaş la nivel naţional, recunoaşte senatorul Tánczos, „cartea veche, plus fărâmiţarea proprietăţii creând o situaţie mult mai dificilă decât în zona de sud, unde este mult mai uşor să ajungi la suprafeţe imense intabulate”.

Situaţia reclama modificări legislative urgente, astfel încât în prima fază a fost modificată Legea 18/1991, în vederea înscrierii proprietarilor ale căror nume care au fost trecute greşit în anexele validate în anii 1991, în procesele-verbale de punere în posesie şi în titlurile de proprietate fără să mai fie necesară modificarea anexei pe cale judecătorească, ci pe baza unui act eliberat de primarul localităţii. A curmat astfel un proces anevoios de rectificare a anexelor.

Apoi a fost introdusă instituţia notării posesiei în cartea funciară. „Notarea posesiei în cartea funciară este o instituţie relativ nouă, care scuteşte proprietarii de foarte multe drumuri, de procese şi de costuri semnificative. Posesia, care după trei ani se transformă în proprietate, în cazul în care nu este contestată, este o instituţie nouă extrem de importantă în zona noastră, este o nouă prevedere în lege, pe care o completăm inclusiv cu această iniţiativă legislativă votată săptămâna trecută în plenul Senatului. A fost nevoie de o schimbare, de o nouă paradigmă la Ministerul Justiţiei, pentru că după 25 sau 30 de ani nu poţi să te ţii cu ambele mâini de Codul Civil şi să nu faci nici o concesie, să nu cauţi soluţii pentru a adapta legislaţia la situaţia de fapt. Toată lumea se aştepta ca situaţia actuală din teren să se adapteze Codului Civil, ceea ce era imposibil”, a opinat parlamentarul.

O altă modificare legislativă a apărut anul trecut, prin intermediul căreia s-a clarificat modul de realizare a actualelor parcelări, în sensul că toate titlurile de proprietate care conţineau erori pot fi integrate în planul de parcelare, iar după realizarea de către persoanele autorizate şi recepţionarea planului parcelat de către Oficiul de Cadastru urmează o perioadă de afişare de 30 de zile, în care persoanele îndreptăţite pot verifica informaţiile referitoare la imobile şi să depună cerere de rectificare la Comisia Locală, după care se recepţionează varianta finală a planului parcelar şi OCPI redactează titlurile de proprietate pentru cei care nu le au încă şi emite un extras de carte funciară.

Dar, potrivit specialiştilor, cea mai importantă reglementare este cea care a survenit în cursul acestui an, Legea 192/2020, prin care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) cofinanţează lucrările de realizare a planurilor parcelare prin care se vor materializa toate amplasamentele reconstituite, iniţiate de către comisiile locale de Fond Funciar.

„Am reuşit să majorăm acele sume care se plătesc firmelor de specialitate care elaborează lucrările de cadastru şi de publicitate imobiliară, pentru că ani de zile au stagnat aceste activităţi, din cauza faptului că sumele alocate prin Programul Naţional (de Cadastru şi Carte Funciară – n.a.) erau prea mici şi firmele de specialitate nu puteau asigura acoperirea costurilor de funcţionare din acele sume. Acest lucru s-a rezolvat vara aceasta printr-o iniţiativă semnată tot de mine. În sfârşit, procedura de retrocedare şi de intabulare a noilor proprietăţi cunoaşte o dinamică mult mai bună, cu un trend pozitiv. Începem să sperăm la finalizarea acestor proceduri în următorii ani”, a punctat Tánczos Barna.

Despre situaţia din judeţ ne-a vorbit directorul OCPI Harghita, Sorin Truţă, care nu este deloc străin de aceste demersuri legislative, la care a colaborat în egală măsură.

„După inventarierea care s-a realizat în cursul anilor 2013-2015 în baza Legii 165/2013 s-a constatat că există o suprafaţă foarte mare validată şi nepusă în posesie la nivelul judeţului Harghita, de aproximativ 124.000 de hectare de teren agricol şi 15.500 de teren forestier.

Din nefericire, modul defectuos în care au fost aplicate legile de retrocedare constituie principalul impediment pentru înregistrarea sistematică a proprietăţilor imobiliare. Este imperativ necesar să fie întocmite planurile parcelare pentru toate titlurile de proprietate eliberate şi să fie rectificate sau integrate titlurile de proprietate care conţin erori. Consolidarea relaţiilor contractuale între autorităţile locale şi persoanele autorizate poate să ducă la o creştere semnificativă a suprafeţei acoperite cu planuri parcelare şi a numărului de înregistrări în evidenţele de publicitate imobiliară a imobilelor. Lipsa planurilor parcelare poate genera implicaţii negative în realizarea unor obiective de interes naţional sau local pentru dezvoltarea infrastructurii şi promovarea unor investiţii, accesarea de fonduri europene, în realizarea măsurilor stabilite în Programul de guvernare şi în angajamentele asumate în faţa Uniunii Europene. Orice proiect cu finanţare europeană presupune obligativitatea înscrierii prealabile a imobilelor în cartea funciară. Înregistrarea imobilelor reprezintă beneficii atât pentru cetăţenii din mediul urban şi rural, cât şi pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prin evidenţierea strictă a domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Ca urmare a unor adrese ale OCPI Harghita din luna septembrie şi octombrie 2019 au fost solicitate de la toate primăriile din judeţ informaţii referitoare la serviciile de măsurători topografice contractate de către primării, în vederea realizării planurilor parcelare necesare finalizării procesului de retrocedare a terenurilor.

Din totalul de 67 de UAT-uri din judeţul Harghita un număr de: 6 UAT-uri necooperativizate nu au suprafeţe validate nepuse în posesie (Băile Tuşnad, Bălan, Bilbor, Corbu, Satu Mare, Subcetate), iar 6 UAT-uri necooperativizate au suprafeţe validate foarte mici nepuse în posesie (Căpâlniţa, Gălăuţaş, Lunca de Jos, Sărmaş, Tulgheş, Vârşag) 38 UAT-uri au comunicat că nu au relaţii contractuale de nici un fel pentru realizarea planurilor parcelare (Atid, Brădeşti, Ciucsângeorgiu, Ciceu, Ciumani, Corund, Cozmeni, Dealu, Feliceni, Frumoasa, Gheorgheni, Joseni, Leliceni, Lăzarea, Lueta, Lunca de Sus, Mădăraş, Miercurea Ciuc, Mugeni, Ocland, Odorheiu Secuiesc, Păuleni-Ciuc, Plăieşii de Jos, Porumbeni, Praid, Racu, Remetea, Săcel, Secuieni, Sâncrăieni, Sânmartin, Sânsimion, Sântimbru, Şimoneşti, Tomeşti, Topliţa, Ulieş, Voşlăbeni) l 8 UAT-uri (Cârţa, Dăneşti, Dârjiu, Ditrău, Mereşti, Mihăileni, Siculeni, Suseni) au comunicat că au angajaţi la primărie care au ca atribuţie întocmirea planurilor parcelare şi care au întocmit planuri parcelare pentru o suprafaţă totală de 4.570 ha şi urmează să întocmească planuri parcelare pe o suprafaţă totală de 6.120 ha l 15 UAT-uri (Avrămeşti, Borsec, Cristuru Secuiesc, Ditrău, Dârjiu, Leliceni, Lupeni, Mărtiniş, Mereşti, Sândominic, Subcetate, Suseni, Tuşnad, Vlăhiţa, Zetea) au contracte de prestări servicii în derulare pentru o suprafaţă totală de 38.670 ha.

Se poate constata că 4 UAT-uri, respectiv Ditrău, Dârjiu, Mihăileni, Suseni, au şi contracte de prestări servicii în derulare şi angajat cu atribuţie de serviciu pentru întocmirea planurilor parcelare.

Cele 38 UAT-uri care au comunicat că nu au relaţii contractuale de nici un fel pentru realizarea planurilor parcelare au o suprafaţă nepusă în posesie de 90.939 ha teren agricol şi 13.893 ha teren forestier.

Conform declaraţiilor primarilor, la 18 octombrie 2019 a rezultat că suprafaţa contractată la nivelul judeţului pentru realizarea planurilor parcelare era de 49.360 de hectare.

Se poate observa că o parte din UAT-urile din judeţul Harghita, deşi au suprafeţe validate foarte mari nepuse în posesie, nu aveau nici un fel de relaţie contractuală pentru întocmirea planurilor parcelare, care în conformitate cu art. 36, alin. (1) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă documente care trebuie să facă parte în mod obligatoriu din documentaţiile înaintate de comisiile locale, care cuprind şi anexele validate, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor şi în baza cărora comisia judeţeană emite titlurile de proprietate.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu sprijinul reprezentanţilor din judeţul Harghita în Parlamentul României şi în mod special al iniţiatorului, domnul senator Tánczos Barna, a continuat îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu şi simplificarea procedurilor de înscriere a proprietăţilor în cartea funciară. Potrivit noilor reglementări, ANCPI va cofinanţa «lucrările de întocmire a planurilor parcelare, ce vor fi coordonate de către comisiile locale de restituire a proprietăţilor funciare în vederea înscrierii din oficiu a titlurilor de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare (…) iniţiate ca urmare a contractării acestora de către unităţile administrativ-teritoriale». ANCPI va face plăţile după finalizarea lucrărilor de întocmire a planurilor parcelare la nivel de tarla.

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita, Consiliul Judeţean Harghita, Comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi persoanele autorizate să execute lucrări de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei au fost informate că urmare a intrării în vigoare, în data de 24 august 2020, a Legii nr. 192 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) cofinanţează, din venituri proprii, lucrările de întocmire a planurilor parcelare, în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), susţinut de Guvernul României. Astfel, este simplificată procedura de înscriere a imobilelor în cartea funciară şi este redusă perioada acestui proces. Totodată, sumele decontate de ANCPI pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale (UAT) au fost majorate. Măsurile au drept scop accelerarea PNCCF.

Această din urmă modificare a Legii nr. 7/1996 vine în completarea celor începute încă de anul trecut şi este menită să accelereze procesul de retrocedare a proprietăţilor funciare gestionat de comisiile locale de fond funciar. Reamintim că, prin modificările aduse anterior Legii nr. 7/1996, prin Legea nr. 105/2019, reprezentarea amplasamentelor imobilelor din planurile parcelare întocmite de comisiile locale de restituire a proprietăţilor funciare, pentru înscrierea din oficiu a titlurilor de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, este o modalitate de punere în concordanţă a amplasamentelor imobilelor rezultate din măsurători cu identificatorii amplasamentelor imobilelor înscrise în titlurile de proprietate. În caz de discrepanţă, prevalează situaţia identificată în urma măsurătorilor şi nu se impune rectificarea identificatorilor, respectiv a numărului de tarla sau parcelă a amplasamentelor imobilelor înscrise eronat în titlurile de proprietate sau în documentele care au stat la baza eliberării acestora. Astfel a fost eliminată etapa de rectificare a titlurilor de proprietate, iar procedura prevede afişarea planurilor parcelare cu posibilitatea ca proprietarii să poată contesta rezultatele.

Prin noul act normativ a fost majorată şi suma decontată de ANCPI pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale (UAT). Astfel, preţul a crescut de la 60 de lei la maximum 84 de lei + TVA/carte funciară, la care se adaugă coeficienţii categoriilor de dificultate ale terenurilor în funcţie de relief şi, după caz, coeficienţii categoriilor de dificultate ale terenurilor în funcţie de gradul de acoperire. În plus, imobilelor situate în zonele de aplicare a Decretului-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, li se aplică suplimentar şi un coeficient de 1,4. Aceeaşi sumă va fi decontată şi pentru lucrările de întocmire a planurilor parcelare.

În cursul zilei de vineri, 16 octombrie 2020, am avut discuţii telefonice personal cu primarii, iar OCPI Harghita a solicitat de la toate primăriile din judeţ, care nu au lucrări de înregistrare sistematică la nivelul întregului UAT, informaţii cu privire la sumele pe care intenţionează să le aloce în bugetul anului 2021, respectiv credite de angajament şi credite bugetare, în funcţie de cele 3 categorii de lucrări care pot fi cofinanţate în cadrul PNCCF de către ANCPI.

Categoriile de lucrări care pot fi cofinanţate sunt următoarele:

1. Lucrări de înregistrare sistematică la nivelul întregii UAT;

2. Lucrări de înregistrare sistematică pentru un număr determinat de sectoare cadastrale, situate în intravilan sau/şi extravilan;

3. Lucrări de întocmire a planurilor parcelare în tarlalele din extravilanul cooperativizat care a făcut sau face obiectul legilor fondului funciar.

Aşadar, a fost creat şi este operaţional cadrul necesar desfăşurării activităţii comisiilor de fond funciar, fiind înlăturate impedimentele de ordin legislativ şi financiar care au creat blocaje în definitivarea procesului de retrocedare a terenurilor. Prin urmare, avem toate motivele să credem că rezultatele vor fi cât de curând vizibile şi pe măsura aşteptărilor comisiilor de fond funciar, a persoanelor autorizate şi a viitorilor titulari ai dreptului de proprietate asupra terenurilor din judeţul Harghita”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.