Nici harghitenii nu sunt feriţi de fraudele online
- Anul trecut au fost depuse aproape 130 de sesizări privind infracţiuni informatice, prejudiciile înregistrate fiind cuprinse între 1.150 lei şi peste jumătate de milion de lei
La nivelul IPJ Harghita – Serviciul de Investigaţii Criminale, în anul precedent au fost înregistrate 129 de sesizări privind infracţiuni informatice, fiind vorba în special de infracţiuni de înşelăciune în mediul online, realizate prin utilizarea apelurilor telefonice, mesajelor sau aplicaţiilor de mesagerie şi a reţelelor de socializare, a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, inspectorul principal de poliţie Robert Harabagiu, şef Serviciu de Investigaţii Criminale.
Acesta arăta că prejudiciile înregistrate în aceste sesizări sunt cuprinse între 1.150 de lei şi 570.307 de lei.
Cele mai frecvent sesizate fapte sunt infracţiunile de „înşelăciune” legate de platforme de investiţii false şi „efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos”.
În ultima perioadă a fost constată o creştere a sesizărilor referitoare la săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune în mediul online. Inspectorul principal de poliţie Robert Harabagiu explica că aceste metode de înşelăciune au la bază folosirea, în mod nelegitim, a imaginii unor personalităţi, care pot fi oameni de afaceri sau politicieni. Persoanele vătămate, utilizatorii sunt induşi în eroare prin postări sponsorizate sau reclame pe reţelele sociale, fiind încurajaţi să investească în acţiuni sau criptomonede şi promiţându-li-se câştiguri de câteva ori mai mari decât investiţia iniţială.
Infractorii adresează publicului invitaţia de a accesa anumite link-uri care conduc utilizatorii către pagini web unde li se solicită să completeze date personale şi bancare, şi să constituie un depozit iniţial, cel de 1.150 de lei (de regulă, 250 de dolari sau de euro). Pe aceste site-uri sunt postate şi testimoniale false ale unor aşa-zişi câştigători, care afirmă că au obţinut profituri considerabile din investiţiile promovate.
Pentru a spori încrederea publicului în aceste anunţuri false, imaginea unor personalităţi publice este prelucrată cu ajutorul aplicaţiilor bazate pe inteligenţa artificială, acestea recomandând în mod fals cumpărarea acţiunilor sau criptomonedelor promovate.
Şeful Serviciului de Investigaţii Criminale mai preciza că în cazul infracţiunilor de „efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos”, de cele mai multe ori, e vorba de plăţi efectuate din conturile bancare ale persoanelor vătămate către comercianţi din străinătate. Aceste plăţi sunt cauzate de compromiterea datelor bancare ale persoanei, respectiv a datelor cardului bancar.
Victime sunt persoane de toate vârstele şi cu statut social divers
Întrebat dacă anumite persoane, mai în vârstă sau cu un anumit statut social, cad mai uşor victime ale acestor înşelăciuni, inspectorul principal de poliţie Robert Harabagiu preciza că nu există un grup ţintă.
„Sunt şi tineri şi vârstnici. Avem foşti profesori, avem medici activi, avem administratori de firme care pică în plasa acestor autori necunoscuţi, din păcate.
Oriunde e o oportunitate de a face un ban şi cineva prinde un fir zicând mamă, ce bine ar fi acum să fac mai mulţi bani decât am, ajunge să fie tras în capcană”, spunea Robert Harabagiu.
Acesta remarca că inclusiv administratori de firma, adică persoane care au cunoştinţe despre cum funcţionează banii, ajung să trimită sume în conturi ale unor persoane private, chiar dacă ele se prezintă ca reprezentanţi ai altor firme.
Acesta a vorbit şi despre „drumul” parcurs de bani. Arăta că, deşi infractorii se prezintă cu un nume românesc sau cu domiciliul în România, mulţi bani sunt trimişi în bănci digitale din străinătate. De aici urmează să fie externalizaţi pe platforme de criptomonede.
Mai sunt şi cazuri în care sunt folosite conturile altor persoane fizice, numite cărăuşi, care la rândul lor au fost victime. De la acestea, la un moment dat, autorii au putut să obţină doar acea sumă minimă de investiţie. Însă, odată cu ea, victimele au dat autorilor şi numărul de cont, parolele de acces etc. Iar aceste conturi sunt folosite de autori pentru a înşela şi a pierde urma banilor.
A fost prezentată şi o speţă concretă, din primăvara anului trecut, în care conturile, ale unor persoane private, în care au fost viraţi banii erau deschise cu mai puţin de un an înainte. Aceste conturi au fost câteva luni inactive din simplul motiv că infractorii nu au luat bani de la alte persoane.
Şeful Serviciului de Investigaţii Criminale mai preciza că identificarea autorilor este greoaie, fiind o problemă chiar la nivelul Europei.
Măsuri de prevenire a fraudelor online
Inspector principal de poliţie Mariana Ramona Răducanu spunea că, pornind de la ideea că populaţia are nevoie de informaţii cu privire la recunoaşterea acestor modalităţi de fraudă, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii împreună cu Serviciul de Investigaţii Criminale au demarat, la nivelul judeţului, o campanie intitulată „HR ALERT – SIGURANŢA DIGITALĂ”.
Aceasta se adresează în special persoanelor vârstnice şi se organizează cu precădere în mediul rural, bucurându-se de o bună deschidere din partea primarilor. Cu această ocazie, IPJ Harghita revine cu un set de recomandări pentru a nu cădea victime ale fraudelor online:
- să se manifeste prudenţă atunci când se utilizează Internetul sau când se primesc apeluri ori mesaje de la persoane necunoscute. Accesarea link-urilor suspecte şi furnizarea datelor personale sau bancare fără verificarea prealabilă a autenticităţii solicitării pot expune utilizatorii unor riscuri semnificative;
- să nu se comunice nimănui datele cardului bancar, parolele sau codurile de securitate primite prin SMS, întrucât instituţiile bancare sau alte instituţii oficiale nu solicită astfel de informaţii prin telefon, mesaje sau reţele de socializare;
- să se manifeste prudenţă în faţa ofertelor de investiţii care promit câştiguri rapide şi foarte mari, în special atunci când acestea sunt promovate în mediul online sau folosesc imaginea unor persoane publice pentru a câştiga credibilitate;
- să se verifice cu atenţie autenticitatea platformei sau a site-ului înainte de efectuarea unei plăţi sau a unei investiţii;
- în situaţia în care se observă tranzacţii neautorizate sau există suspiciuni privind compromiterea datelor bancare, să se contacteze imediat instituţia bancară pentru blocarea cardului şi să se sesizeze cea mai apropiată unitate de poliţie. (L.C.)
