Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Alte soluţii, aceleaşi întrebări…
- „Sinuciderea nu este abominabilă pentru că Dumnezeu o interzice; Dumnezeu o interzice pentru că este abominabilă” (Immanuel Kant)
După cum sublinia în cuvântul său de deschidere, dr. Veress Albert, preşedintele Comitetului local de organizare a celei de-a VIII-a Conferinţe Internaţionale de Psihiatrie Româno-Maghiare şi a celui de-al IX-lea Simpozion Naţional de Psihiatrie, depresia şi suicidul, „două teme elevate de igienă mentală ale Uniunii Europene”, au fost chiar temele asupra cărora s-au aplecat şi autorii referatelor ştiinţifice din România şi Ungaria, prezentate în acest cadru. De ce? Poate şi pentru că, afirmă dr. Molnár Károly, preşedintele Asociaţiei Maghiare de Psihiatrie, „provocările sunt aceleaşi pentru fiecare dintre noi. În mijlocul crizei economice, care vizează semnificativ ţările noastre, având drept consecinţă criza socială, trebuie să ne focalizăm atenţia asupra sănătăţii mentale”…
Şi pentru că nu mi-a fost uşor să aleg un anume referat sau un anume autor, trebuie să recunosc, m-am oprit la întâmplare asupra unor teme, pornind de la o afirmaţie a doamnei prof. univ. dr. Doina Cosman, preşedintele Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului, cu sediul în oraşul străjuit de Dealul Feleacului, al cărei vicepreşedinte este dr. Veress Albert: „Viaţa e un dar, nu o opţiune!”. Un adevăr de la care doamna Cosman şi colega sa, doamna Dana Herţa, au pornit cu intenţia de a demonstra că „Prevenţia primară a suicidului în România, prin linia telefonică de intervenţii în criză” este eficientă. Şi timpul le-a dat dreptate, dovadă că, pe parcursul celor aproape trei ani de zile, la Telefonul Verde Antisuicid – 0800.801.200 au fost recepţionate peste 1.000 de apeluri, din care o treime din partea unor persoane cu risc suicidar.
Tot asupra prevenţiei, dar privită la nivel european, s-a axat şi d-l Purebl György din Budapesta, care, într-un fel anume, ne lasă să înţelegem că „ştim despre ea, dar nu facem nimic”.
În stil personal, unul dintre reprezentanţii Timişoarei, d-l Mircea Lăzărescu, tratează „Depresia şi mania în cultura Renaşterii”, în vreme ce doamna Cătălina Tudose din Bucureşti revine la vremurile de acum, pentru a evidenţia unele „Strategii de prevenţie a depresiei în demenţă”.
După „Abordarea holistică în Psihiatrie” a doamnei Kosza Ida (Ungaria), domnul Aurel Nireştean din Târgu-Mureş, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, alături de colaboratorii săi, vine şi evidenţiază „Particularităţile dimensionale personologice în tinereţe şi la vârsta a III-a, în rolurile profesionale şi sociale”, după care concluzionează astfel: „Personalitatea reprezintă o componentă centrală a terenului pe care se întâlnesc sănătatea şi boala mentală”…
La rândul lor, reprezentanţii Iaşului, domnul Cozmin Mihai şi doamna Roxana Chiriţă, conturează „Profilul comportamentelor suicidare în populaţiile de deţinuţi cu tulburări de personalitate” şi afirmă că „datele au evidenţiat o prevalenţă destul de consistentă a tentativelor suicidare de-a lungul vieţii, inclusiv în mediul carceral”.
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, reţin cu plăcere tema referatului prezentat de un grup inimos din Câmpulung Moldovenesc, din care face parte şi un preot, privitoare la „Integrarea aspectelor religioase şi spirituale în procesul reabilitării psihosociale” a persoanelor cu tulburări psihologice, „fără a diminua rolul intervenţiei medicale, psihologice şi sociale”.
Cu regretul că, din motive de spaţiu tipografic, trebuie să mă rezum doar la atât şi cu o întrebare rostită de prof. univ. dr. Doina Cosman, la care nu poate fi formulat încă nici un răspuns, dat fiind faptul că nimeni nu ştie – „ce gândesc sinucigaşii în ultimele cinci minute din viaţa lor” – închei acest articol cu un citat ce-i aparţine lui Emil Cioran: „Obsesia sinuciderii este caracteristică omului care nu poate nici să trăiască, nici să moară, şi a cărui atenţie nu este deviată niciodată de la această dublă imposibilitate!”.
ŞTEFANA DRĂGHICI
