Mici poveşti din Harghita, spuse de un mureşean
Satul fără maghiari
Parohia ortodoxă din satul Uilac, judeţul Harghita, scria pe pagina sa de Facebook acuma doi ani informaţia că ciuperca dăunătoare, Merulius lacrymans, a pus stăpânire pe întreaga biserică de lemn ortodoxă din satul Uileac, al aceluiaşi judeţ, monument istoric. Dincolo de accentele melodramatice, religioase, fără rost, pe care textul le îmbracă la un moment dat, mesajul dat de pozele afişate era foarte clar, anume că dacă nu se va interveni, această construcţie se va prăbuşi.
La doi ani de la acea atenţionare, inevitabilul s-a produs. Ca în seducătorul serial „The Last of Us”, simbioza dintre o ciupercă şi, de data aceasta, lemnul unei construcţii importante face ravagii. O grindă masivă din structura de rezistenţă a bisericii se rupe, iar nava ei cade la pământ. Peisajul natural-antropic rezultat este sublim, cu biserica căzută având ca fundal un sat depopulat a cărui vatră se înşiră şi se ramifică pe fundul unei văiugi răcoroase, neinspiraţională în niciun fel, la marginea unor dealuri înalte.
Întrebată fiind câţi oameni mai trăiesc în această aşezare, femeia cu care discut îmi spune că 10 sau 12 , dar doişpe doar dacă îi punem la număr pe cei doi care vin la sfârşitul săptămânii şi pleacă întotdeauna duminica, acasă la Sighişoara, iar când o întreb dacă în sat au trăit români, români şi maghiari ori români, maghiari, ţigani şi saşi, doamna îmi spune foarte sigură pe ea că deşi suntem în Harghita, numai’ români. Li s-a dus, însă, vestea că sunt oameni răi şi nimeni nu a mai vrut să se amestece cu ei…
Dan Cristian Deva
