Mici noi descoperiri în campania arheologică 2026 de la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”
Campania arheologică aflată în desfăşurare la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita, aduce în atenţia cercetătorilor noi mărturii ale creativităţii comunităţilor preistorice. Printre descoperirile recente se numără o mică statuetă antropomorfă feminină, o a doua figurină antropomorfă, păstrată fragmentar, şi un fragment de figurină zoomorfă. Piese ceramice de mici dimensiuni, dar valoroase prin datele pe care le pot dezvălui, figurinele păstrează urmele unor gesturi de modelare de acum mii de ani şi oferă perspective asupra universului artistic şi simbolic al oamenilor care au locuit cândva acest ţinut.
Una dintre figurine se remarcă prin detaliile artistice. „Din piesa antropomorfă s-au conservat o parte a corpului, şezutul şi un picior. Aceasta a fost modelată manual din două suluri de lut, îmbinate între ele, într-o pastă care conţinea şi pietricele şi cioburi pisate. Suprafaţa este decorată cu linii incizate şi mici împunsături, realizate cu un instrument ascuţit. Se observă, de asemenea, urme de lustruire şi posibile urme de pictură, care urmează să fie investigate prin analize microscopice”, precizează dr. Dan-Lucian Buzea, arheolog MNCR, membru în echipa de cercetare.
Deşi fragmentară, piesa păstrează detalii care ne apropie de modul în care aceasta a fost modelată cu mii de ani în urmă. Fisurile din zona îmbinării oferă indicii despre modul de realizare şi despre transformările suferite de obiect în timp. Forma, decorul şi textura lutului devin astfel indicii preţioase pentru arheologi, care încearcă să reconstituie atât tehnicile folosite, cât şi locul acestor figurine în viaţa comunităţilor preistorice.
Încadrarea culturală a figurinei nu este încă stabilită cu certitudine. Potrivit observaţiilor preliminare, aceasta ar putea aparţine eneoliticului final, atribuindu-se probabil culturii Coţofeni, fără a fi exclusă nici cultura Cucuteni. Analizele viitoare şi comparaţiile cu alte descoperiri vor contribui la clarificarea originii sale. Această etapă a cercetării este esenţială: fiecare detaliu poate aduce noi date despre tehnicile de modelare, preferinţele artistice şi credinţele comunităţilor din urmă cu mii de ani.
Figurinele antropomorfe şi zoomorfe sunt deosebit de interesante deoarece oferă o perspectivă asupra felului în care oamenii preistorici reprezentau fiinţele umane şi animalele. Semnificaţia exactă a acestor piese nu poate fi stabilită doar pe baza aspectului lor, însă ele constituie mărturii valoroase ale creativităţii şi îndemânării meşteşugarilor preistorici.
Descoperirile readuc în atenţie măiestria comunităţilor eneolitice în prelucrarea lutului. Oamenii culturii Cucuteni-Ariuşd sunt cunoscuţi mai ales pentru ceramica pictată, considerată printre cele mai remarcabile realizări artistice ale preistoriei europene. Vasele şi figurinele modelate manual arată că lutul nu era folosit doar pentru obiecte de uz cotidian, ci şi pentru creaţii care puteau avea semnificaţii simbolice.
Cercetările continuă, iar piesele vor fi studiate în detaliu pentru a obţine cât mai multe informaţii despre materialele şi tehnicile de realizare, precum şi despre posibila decorare prin pictură. În arheologie, descoperirile rareori oferă răspunsuri imediate. Uneori, tocmai un obiect mic, păstrat fragmentar, ridică noi întrebări şi îi ajută pe specialişti să reconstituie, pas cu pas, o lume dispărută.
Un sit care păstrează urmele mai multor milenii
Situl arheologic de la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”, aflat în apropierea satului Şoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, judeţul Harghita, este unul dintre cele mai importante şi complexe situri preistorice din estul Transilvaniei. Primele informaţii despre acest loc datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar în a doua jumătate a secolului XX, arheologul Zoltán Székely a efectuat primele săpături arheologice. Începând din 1999, cercetările au fost reluate şi continuate de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
De-a lungul timpului, aici au fost descoperite vestigii ale mai multor comunităţi preistorice, aparţinând culturilor Cucuteni-Ariuşd-Tripolie, Bodrogkeresztúr, Coţofeni, Costişa-Ciomortan şi Wietenberg. Locuinţele, ceramica pictată, uneltele, armele şi obiectele cu posibilă funcţie rituală conturează imaginea unui loc în care comunităţi diferite au trăit, au creat şi şi-au lăsat amprenta de-a lungul mai multor milenii.
Fiecare campanie arheologică poate contura mai clar imaginea trecutului. Dincolo de straturile de pământ şi fragmentele de lut, arheologia înseamnă şi o încercare de a înţelege oamenii, gesturile şi ideile care au traversat timpul.
Cercetările arheologice din campania 2026 sunt în desfăşurare şi se realizează cu finanţare din partea Ministerului Culturii, prin Programul naţional de finanţare a cercetării arheologice sistematice.
Cosmina Marcela Oltean
Consultant – dr. Dan-Lucian Buzea
