Meteorologul Laurenţiu Balint: 35 de ani de activitate la Staţia Meteo Călimani
- Primul şi cel mai statornic angajat al staţiei îşi continuă şi azi activitatea, cu multă pasiune şi dedicare
Staţia meteorologică din Munţii Călimani, amplasată pe Vârful Reţitiş, la altitudinea de 2.021 m, face parte din reţeaua naţională de observaţie meteorologică din România, aparţinând de Centrul meteorologic regional Moldova-Iaşi. Aceasta colectează date despre temperatură, umiditate, precipitaţii, vânt şi alţi parametri meteorologici, contribuind la prognoza vremii şi la studiile climatice. Munţii Călimani sunt bine-cunoscuţi pentru biodiversitate şi peisajele naturale spectaculoase. De asemenea, altitudinea şi condiţiile climatice specifice ale regiunii pot genera fenomene meteorologice diverse.
Povestea meteorologului Laurenţiu Balint, responsabil de staţie, este strâns legată de istoricul acestei locaţii, având un parcurs comun în toţi aceşti ani. Activează în Călimani de la începutul carierei, din octombrie 1989, fiind primul şi cel mai statornic angajat. Îşi continuă şi azi activitatea acolo, cu multă pasiune şi dedicare.
Se întâmplă poate tot mai rar să întâlneşti oameni care să vorbească despre activitatea lor de-o viaţă cu siguranţa şi împlinirea pe care am întâlnit-o la meteorologul Laurenţiu Balint.
S-a născut şi a copilărit în Ţara Dornelor, la Neagra Şarului, de unde provine mama sa, dar s-a stabilit ulterior la Topliţa, locul de origine al tatălui. Studiile primare şi liceale le-a urmat la Vatra Dornei, iar pe cele universitare la Târgu Mureş, la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Geografie-Istorie. Şi-a luat diploma cu o lucrare intitulată „Studiul climatic din Munţii Călimani”, iar ceea ce a urmat nu a fost întâmplător, ci o încununare a studiilor şi a unei mari pasiuni.
Laurenţiu Balint: Mi-am dat toate gradele în meteorologie, ajungând meteorolog principal. Practic această meserie din anul 1989, de când s-a înfiinţat Staţia Meteo Călimani. Îmi place foarte mult meseria, precum şi zona Călimanilor, pe care o promovez cu fiecare ocazie. Îmi place să ajut la promovarea zonei.
Cosmina Marcela Oltean: Cum aţi descrie în câteva cuvinte această activitate de 35 de ani?
L.B.: Este mai mult pasiune decât altceva. Îmi place să lucrez aici, pentru asta m-am format. Am acea plăcere a muntelui, a drumeţiilor, descoperite în copilărie, alături de bunici. Îmi place muntele, liniştea, peisajul…
C.M.O.: Care ar fi cea mai mare provocare a activităţii dumneavoastră?
L.B.: Ţinând cont de locaţie – accesul, urcarea, destul de dificil pe timp de iarnă, dar nu numai. Însă până şi acest aspect mai adaugă o nuanţă activităţii noastre.
C.M.O.: Cum arată o zi de lucru la staţia meteo? Trebuie să fie ceva destul de variabil, ca şi vremea.
L.B.: Chiar e! În afară de observaţiile vizuale şi transmisii, restul ţine de anotimp, fenomene…
C.M.O.: Pentru că sunteţi aici de la început, cred că aţi prins toate schimbările în ce priveşte evoluţia tehnologiei în această activitate. Cum se făceau transmisiile pe la 1990 şi cum se fac acum?
L.B.: La început făceam transmisiile prin staţie radio, apoi prin mesaje pe telefon (SMS-uri) şi ulterior prin calculator, cu încărcare în baza de date. Însă meseria aceasta se învaţă cel mai bine pe aparatura clasică şi prin metodele de mai demult, pentru că acelea cereau să ai neapărat anumite cunoştinţe, legate de coduri şi altele. Nu se mai foloseşte aparatura clasică. S-a trecut pe cea cu senzori, care înregistrează totul automat.
C.M.O.: Ce sfat aţi da tinerilor care şi-ar dori să facă această meserie?
L.B.: Este o meserie foarte frumoasă, dar e important să se facă din pasiune. După ce termini studiile, ai nevoie de minimum 5 ani de lucru, practică, observaţii directe, pentru a te forma ca un meteorolog serios. Studiile teoretice nu sunt de ajuns, nu ajută la mare lucru.
Descoperim aşadar un om pasionat nu doar de profesie, ci şi de fotografie, drumeţii şi turism local. Pe pagina meteorologului putem admira o frumoasă colecţie de imagini surprinse în diferite anotimpuri, ce redau peisaje şi fenomene naturale.
Pe urmele fratelui
Iar atunci când pasiunea e mare, se revarsă şi asupra celor din jur, altfel că a reuşit să-şi inspire fratele să aleagă aceeaşi profesie. Ioan Balazs şi-a început activitatea la staţia meteo din Vatra Dornei, a continuat apoi la Bacău, o vreme a activat alături de fratele său la staţia din Călimani, iar momentan lucrează la staţia Bucin.
Ce am mai aflat…
O zi de lucru pentru un meteorolog poate varia în funcţie de specializarea sa şi de anotimp, însă în general ziua începe cu analiza datelor colectate în timpul nopţii. Verifică parametrii precum temperatura, umiditatea, precipitaţiile şi viteza vântului şi face transmisii din oră-n oră.
Meteorologii utilizează modele numerice pentru a prognoza vremea. Pe baza datelor şi a modelor, meteorologul elaborează prognoze meteo pentru diverse intervale de timp (pe termen scurt, mediu şi lung).
Echipamentul folosit în staţiile meteorologice a evoluat semnificativ din 1990 până în prezent, datorită avansurilor tehnologice. Acestea au devenit tot mai precise, iar senzorii actuali pot măsura parametrii atmosferici cu o acurateţe mult mai mare decât în trecut. De exemplu, termometrele şi higrometrele digitale au înlocuit multe dintre instrumentele analogice.
Multe staţii sunt acum complet automatizate, cu echipamente care colectează date şi le transmit în timp real. Acestea reduc necesitatea de observaţii manuale şi permit o monitorizare constantă. Tehnologiile de comunicaţie moderne permit transmiterea rapidă a datelor către centrele de prognoză. Iar utilizarea Internetului şi a reţelelor mobile a îmbunătăţit accesibilitatea datelor meteorologice.
Modelele meteorologice au devenit din ce în ce mai sofisticate datorită puterii de calcul crescute. Acestea pot simula condiţiile atmosferice pe baza unor seturi mari de date şi pot oferi prognoze mai precise.
De asemenea, utilizarea sateliţilor pentru monitorizarea vremii a revoluţionat meteorologia. Acum se pot observa zone geografice întinse şi se pot detecta din timp fenomenele. Staţiile moderne folosesc o varietate de senzori pentru a măsura nu doar temperatura şi precipitaţiile, ci şi radiaţia solară, poluarea, viteza vântului şi altele. Integrarea acestor date oferă o imagine completă asupra stării vremii, căci tehnologia modernă permite generarea rapidă de alerte în cazul unor fenomene meteorologice extreme.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto: arhiva personală Laurenţiu Balint
