Şedinţa ordinară a CJ Harghita: A fost însuşit proiectul privind stema judeţului Harghita
- Szekeres Attila István, specialist în heraldică: „Trebuie să precizez că stema nu este o statistică etnică, precum nu este un atlas geografic sau un album botanic”
Consiliul Judeţean Harghita s-a reunit, joi, în şedinţă ordinară la Casa Corpului Didactic „Apáczai Csere János” din Miercurea-Ciuc.
Şedinţa a început cu depunerea jurământului de către noul consilier judeţean, Nicuţă Nicolai, membru al Partidului Social Democrat. Mandatul său a fost validat oficial de către Tribunalul Harghita.
Consilierii judeţeni au aprobat iniţierea procesului de dezinstituţionalizare a centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi aflate în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita. Este vorba despre Centrele de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte cu dizabilităţi din Gheorgheni, Topliţa şi Frumoasa şi Centrul de abilitare şi reabilitare pentru persoane adulte cu dizabilităţi Tulgheş.
Un punct de pe ordinea de zi a fost adoptarea proiectului de stemă a judeţului Harghita, inclusiv explicaţia culorilor şi simbolurilor sale. Pentru a îndeplini cerinţele Comisiei Naţionale de Heraldică, a fost angajat un expert în domeniu. Stema propusă este alcătuită din mai multe elemente care provin din vechile însemne ale scaunelor Odorhei şi Ciuc şi include cruciuliţe bizantine, soarele şi semiluna, o clădire administrativă, coline cu brazi şi trei benzi argintii ce simbolizează râurile Olt, Mureş şi Târnava Mare. În centrul stemei este reprezentată imaginea Sfintei Maria cu Pruncul Iisus.
În cadrul şedinţei, Szekeres Attila István, specialist în heraldică, a avut o intervenţie legată de proiectul de stemă al judeţului Harghita.
„Referitor la proiectul de stemă al judeţului Harghita, trebuie să vă spun câteva lucruri foarte interesante şi specifice heraldicii. Trebuie să precizez că stema nu este o statistică etnică, precum nu este un atlas geografic sau un album botanic.
Stema este o emblemă alcătuită în baza unor reguli stabilite de ştiinţa şi arta heraldică, care serveşte ca semn distinctiv permanent al unei unităţi administrativ-teritoriale”, a explicat specialistul.
El a menţionat că, la fel ca în cazul judeţelor cu o populaţie 100% românească, stema judeţului Harghita reprezintă un întreg, nu o singură etnie. Scopul stemei este de a reflecta identitatea întregului judeţ. Conform metodologiei de elaborare a stemelor, proiectul a fost realizat păstrând tradiţia heraldică locală. Judeţul Harghita înglobează fostele scaune Odorhei şi Ciuc, care au avut steme garantate încă din secolul al XVIII-lea. Pornind de la aceste steme istorice s-a creat proiectul actual al judeţului Harghita, printr-o combinaţie a elementelor.
Din stema Scaunului Odorhei au fost preluate cartierele I şi III, iar din stema Scaunului Ciuc au fost preluate celelalte două cartiere, plus scutul din mijloc. Acest scut central conţine imaginea Fecioarei Maria. A încheiat propunând aprobarea proiectului de stemă, subliniind că acesta respectă toate regulile heraldice şi metodologia Comisiei Naţionale de Heraldică. A menţionat că aprobarea finală va avea loc după o hotărâre de guvern.
După explicaţiile specialistului, consilierul judeţean Costel-Cristian Lazăr a atras atenţia asupra unor detalii metodologice din proiectul de stemă al judeţului Harghita. El a menţionat diferenţe între proiect şi recomandările Comisiei Naţionale de Heraldică, cum ar fi culoarea cruciuliţelor, numărul brazilor sau elementele din fundal, care trebuie corectate pentru a evita respingerea stemei. Consilierul a subliniat că aceste ajustări nu ţin de reprezentarea etnică, ci de respectarea regulilor heraldice şi a tradiţiei: simbolurile stemei – cruciuliţele, brazii, castelul şi Fecioara Maria – reflectă identitatea şi valorile întregului judeţ, indiferent de confesiune sau etnie.
„Dar chestiunile acestea metodologice care se găsesc în adresa din 2022 şi care nu au fost rezolvate în prezentul proiect de stemă, s-ar putea să păţim să ni se întoarcă stema. Ceea ce nu cred că ne dorim niciunul dintre noi, că ar putea da loc şi la alte discuţii, de genul: uite, Bucureştiul nu ne aprobă stema şi tot felul de alte discuţii. De aceea, nu ştiu, să mai lăsăm timp să se refacă. Repet, n-ar fi mari chestii, decât schimbat fondul acolo, pus cinci cruci, eliminat un brad, iar stema va fi în conformitate cu ceea ce cere Comisia Naţională de Heraldică. Şi insist încă o dată asupra faptului că nu avem, eu cel puţin, nimic de-a face cu alte manifestări apărute în spaţiul public, precum că românii nu ar fi reprezentaţi. Nu, conform raportului Comisiei Naţionale, toată populaţia este reprezentată. Dar, repet, ar trebui să corectăm acest lucru, să nu ne trezim cu stema respinsă şi iarăşi trebuie să luăm proiectul de la capăt, iar astfel vom pierde timp”, a menţionat Costel-Cristian Lazăr.
La rândul său, consilierul judeţean Sorin-Nicolae Truţă a intervenit în cadrul şedinţei, arătând că stemele judeţelor Ciuc şi Odorhei, inclusiv în perioada interbelică, aveau un conţinut care reprezenta în mod echitabil întreaga populaţie, fără a genera controverse etnice.
A subliniat necesitatea prudenţei, pentru a evita escaladarea inutilă a subiectului şi crearea unei falii interetnice artificiale, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte teme. El a insistat pe respectarea tuturor procedurilor tehnice.
Pentru a preveni eventualele discuţii şi respingerea stemei de către Academie, a recomandat iniţierea unei scurte corespondenţe cu experta în heraldică. Acest demers ar confirma respectarea recomandărilor şi ar oferi o garanţie suplimentară, împiedicând astfel crearea unui subiect artificial de dezbatere publică.
„Am citit, de două ori, raportul privind consultarea publică, şi aici spune că nu au fost înregistrate propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectele de hotărâre supuse dezbaterii. Ştim bine că sunt foarte multe persoane cu multe idei pe tema asta. Mă aşteptam ca din ianuarie, când a fost propus acest raport, să aibă cel puţin zece pagini. În momentul de faţă, neexistând o propunere din partea specialiştilor din judeţul Harghita sau a celor care contestă eventual această stemă, apreciez foarte mult colegii care au venit cu argumente solide şi le susţin”, a adăugat Ciprian Rugină, consilier judeţean.
Consiliul Judeţean Harghita a adoptat hotărârea privind însuşirea proiectului de stemă a judeţului Harghita şi a explicaţiei heraldice a culorilor şi simbolurilor.
Memorandumuri la Guvern pentru continuarea proiectelor prin PNRR
De asemenea, în cadrul şedinţei, Consiliul Judeţean a aprobat o valoare de 0,42 lei/kilometru (cu TVA inclus) pentru transportul elevilor din judeţul Harghita pe durata anului şcolar 2025-2026. Această sumă reprezintă o plată forfetară lunară, stabilită conform avizului Autorităţii Naţionale de Reglementare.
Au fost aprobate proiectele tehnice şi indicatorii economico-tehnici pentru renovarea energetică a Direcţiei Judeţene de Evidenţa Persoanelor şi a Policlinicii Stomatologice.
În cadrul discuţiilor despre proiectele finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, preşedintele CJ Harghita, Bíró Barna-Botond, a făcut un apel la sprijin pentru continuarea proiectelor, în ciuda faptului că guvernul a decis să oprească finanţarea pentru cele care nu au atins pragul de 30% execuţie.
Bíró Barna-Botond a explicat că judeţul Harghita are 12 proiecte finanţate prin PNRR, majoritatea vizând eficienţa energetică. El a menţionat că valoarea acestor investiţii a crescut cu cel puţin 40% faţă de faza de proiectare. Patru proiecte au deja autorizaţie de construire, iar lucrările au început deja la trei dintre ele. Cel mai important este cel de renovare a Palatului Administrativ, o clădire de care depind 20 de instituţii.
Deşi există un „stop” din partea guvernului, preşedintele a declarat că lucrările vor continua pe propria răspundere, pentru a respecta termenul limită din august 2026 şi a salva contractele de finanţare. El a transmis un memorandum guvernului, explicând importanţa continuării lucrărilor, chiar dacă proiectele nu au atins pragul de 30%. A făcut un apel personal către cei care pot ajuta, să intervină pentru a salva proiectul, astfel încât să poată fi finalizat la timp.
EMILIA ŞERDEAN
