Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni spun împreună publicului povestea diasporei maghiare din Bucureşti, o poveste cu origini în începuturile oraşului. Expoziţia tematică „Bucureştiul maghiar. Povestea unei diaspore” realizată în parteneriat de cele două instituţii va putea fi vizitată la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior (str. Petőfi Sándor, nr. 23, Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita). Publicul interesat este invitat să participe la vernisajul expoziţiei, care va avea loc pe data de 29 august 2023, ora 18:00, la sediul MOMS.
Până acum nu s-a scris o istorie documentată ştiinţific a maghiarilor din diaspora românească de la începuturi până în prezent. Fenomenul este aproape inexplicabil, deoarece comunitatea maghiară din Bucureşti are cel puţin doi istorici importanţi, şi anume Endre Veress şi Lajos Demény.
Endre (Andrei) Veress (1868-1953) face eforturi deosebite pentru a publica într-un timp record un „Calendar ilustrat al maghiarilor din Bucureşti” pe anul 1890 (Bukaresti Magyarok Képes Naptára). Pe atunci avea doar 21 de ani şi absolvise o şcoală comercială din Cluj, conform dorinţei tatălui său. Întors la Bucureşti, lucrează la o societate de asigurări, dar pasiunea pentru istorie nu se stinsese. Studiul său despre diaspora maghiară din Muntenia şi Moldova, intitulat „Problema Regatului” (A regáti kérdés), a fost publicat în „Egyházi Újság”, gazeta comunităţii reformate, în 82 de episoade, între 1931 şi 1935, apoi a continuat în 1939 cu alte 9 episoade. Întreg studiul este republicat în volum abia în anul 2000. Deşi dă cea mai completă imagine despre maghiarii din spaţiul extracarpatic românesc, studiul nu este structurat cronologic, ci tematic, autorul neacordând prea mare atenţie datării unor evenimente şi fapte.
La cererea ministrului Al. Lapedatu, Bitay traduce în 1934 istoria literaturii maghiare a lui György Kristof. Este singura istorie a literaturii maghiare apărută în română, de la începuturi (1205) până în contemporaneitate. În acelaşi an apăruseră două volume din cea mai bună istorie a literaturii maghiare (în limba maghiară însă), datorată lui Antal Szerb (1901-1945).
De altminteri, memorialistica este un gen literar cultivat în literatura maghiară încă din sec. al XVII-lea, începând cu János Kemény (1607-1662), strălucit bărbat de stat cu misiuni diplomatice şi în ţările române, pentru scurt timp şi principe al Transilvaniei. Cel mai cunoscut autor de autobiografii pentru maghiarii din Bucureşti este însă pastorul reformat Ferenc Koós (1828-1905). În 1890, el tipăreşte la Braşov „Viaţa şi amintirile mele” (Életem és emlékeim), în două volume. Scriitorul, ziaristul şi traducătorul Géza Domokos (1928-2007) este cel care încheie seria scrierilor memorialistice. Între 1996 şi 2004 publică nu mai puţin de şase volume de amintiri care se referă în special la perioada în care a fost directorul editurii Kriterion din Bucureşti, dar şi la activitatea politică desfăşurată de el – din decembrie 1989 până în 1992 – ca lider al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România.
Istoria recentă a maghiarilor este completată prin publicarea de interviuri, cele mai importante fiind ale sociologului şi profesorului universitar Zoltán Rostás (n. 1946) şi ale lectorului universitar Éva Bányai (n. 1971).
Această scurtă introducere în povestea diasporei maghiare din Bucureşti – despre care vă invităm să aflaţi mai multe vizitând expoziţia – se încheie prin cuvintele unui maghiar născut la Bucureşti în 1853, ca fiu al revoluţionarului Dénes Sándor. Este vorba despre József Sándor, care va deveni în 1885 preşedintele Asociaţiei culturale maghiare din Ardeal (EMKE). Iată cuvintele sale despre sentimentul trăit în diaspora: „Binecuvântată fie ţara care ne primeşte, naţia care ne oferă un cămin, religia care ne apără, legea care ne sprijină, străinul, care vorbeşte o altă limbă, domnul, care nu este doar fiul propriei sale ţări şi al propriului său neam, ci este şi om”.
Expoziţia tematică „Bucureştiul maghiar. Povestea unei diaspore” este deschisă în perioada 29 august – 12 noiembrie 2023. (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni)
