Semnal de alarmă tras în cadrul Zilelor „Miron Cristea”: În judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de biserici ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi şi care în 10-20 de ani riscă să rămână fără enoriaşi | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 31 iulie 2021
Home » (Inter)Național »
Semnal de alarmă tras în cadrul Zilelor „Miron Cristea”:
În judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de biserici ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi şi care în 10-20 de ani riscă să rămână fără enoriaşi
<h5><i>Semnal de alarmă tras în cadrul Zilelor „Miron Cristea”:</i></h5> În judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de biserici ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi şi care în 10-20 de ani riscă să rămână fără enoriaşi

Semnal de alarmă tras în cadrul Zilelor „Miron Cristea”:
În judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de biserici ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi şi care în 10-20 de ani riscă să rămână fără enoriaşi

  • 56 de biserici ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Harghita şi Covasna au dispărut în decursul timpului, alături de comunităţile româneşti din localităţile respective, motivul fiind, potrivit cercetătorilor, procesul de maghiarizare şi distrugerea lor în timpul Dictatului de la Viena

Zeci de profesori universitari, istorici, teologi, cercetători, scriitori, arhivişti, muzeografi etc. au participat, de duminică şi până ieri, la cea de-a XXIV-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea”. Manifestarea centrală a Zilelor „Miron Cristea” o reprezintă Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „Credinţă străbună, Cultură, Civilizaţie şi Istorie”, în cadrul căreia sunt prezentate lucrările cercetătorilor veniţi din întreaga ţară, dar şi din străinătate, multe dintre ele vizând aspecte din această zonă. În fiecare an, comunicările sunt cuprinse în anuarul Sangidava.

În plen au fost prezentate lucrările: Adunarea cercuală a Despărţământului Reghin (XXVI) al ASTREI de la Topliţa, în 1911, de către prof. dr. Liviu Boar şi prof. Mariana Boar din Târgu Mureş; Aspecte din viaţa socială, religioasă şi culturală în Topliţa, reflectate în presa vremii, de col. (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă din Bucureşti; 200 de ani de la trecerea în eternitate a marelui cărturar Petru Maior, pedagog al perioadei deşteptării naţionale, de prof. dr. Florin Bengean, din Târgu Mureş; Biserici şi comunităţi româneşti, din judeţele Covasna şi Harghita, dispărute înainte şi după 1 decembrie 1918, consecinţă a procesului de pierdere a identităţii lingvistice, confesionale şi culturale, de dr. Ioan Lăcătuşu din Sfântu Gheorghe.

În cele ce urmează ne vom opri asupra lucrării prezentate succint de directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu-Gheorghe, dr. Ioan Lăcătuşu, în cadrul căreia autorul atrage atenţia că, în decursul timpului, au dispărut nu mai puţin de 56 de biserici ortodoxe şi greco-catolice, iar odată cu ele şi comunităţile româneşti din localităţile respective, fie ca urmare a procesului de maghiarizare, fie datorită distrugerii acestora în anii 1940-1944, după Dictatul de la Viena.

În prezent, în Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei sunt 157 de biserici

„În prezent, în Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei sunt 157 de biserici înălţate în perioada 1658-2021, din care 14 aşezăminte monahale (nouă mănăstiri, trei schituri şi două metocuri) şi 10 capele în unităţi militare, spitale şi în Penitenciarul Miercurea Ciuc”, a arătat dr. Ioan Lăcătuşu.

Dintre bisericile existente pe teritoriul episcopiei: 48 (30,77%) sunt construite în secolele XVII-XIX (majoritatea se află pe lista monumentelor istorice); 60 (46%) în secolul XX, până în 1994, an în care s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (40 în perioada 1900-1945 şi 20 între anii 1948-1994); 39 (24,36%) după 1994, din care opt aşezăminte monahale (mănăstiri şi schituri) şi 10 capele.

„Numărul acestor biserici ar fi mult mai mare dacă rezistau timpului 31 de biserici ortodoxe şi greco-catolice care au dispărut odată cu comunităţile respective ca urmare a procesului de maghiarizare şi 25 de biserici care au fost dărâmate samavolnic în timpul Dictatului de la Viena, majoritatea construite în centrul localităţilor şi, bineînţeles, administraţia nu a suportat o asemenea jignire”, a spus directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH).

Majoritatea bisericilor dispărute au fost ctitorite de comunităţi româneşti puternice

Conform sursei citate, „majoritatea celor 31 de biserici româneşti, astăzi dispărute, din actualele judeţe Covasna şi Harghita, au fost ctitorite de puternice comunităţi româneşti care existau în zonă, în secolele XVI-XVIII” (În judeţul Harghita, potrivit directorului CESCH, documentele menţionează existenţa unor biserici ortodoxe, astăzi dispărute, în localităţile: Tomeşti, Atia, Mădăraş, Aldea, Goagiu, Porumbenii Mici, Plăieşii de Sus, Mătişeni, Şoimuşu Mare, Lunca de Sus, Nicoleşti, Cozmeni, Ghiduţ, Cuşmed, Comăneşti şi Şoimuşul Mic).

„La acestea se adaugă alte 25 de locaşuri de cult, ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Covasna şi Harghita, căzute pradă intoleranţei autorităţilor hortyste faţă de români şi faţă de bisericile lor, după Dictatul de la Viena, din toamna anului 1940. În rândul acestora s-au aflat bisericile din localităţile: Băţanii Mari, Biboţeni, Boroşneu Mare, Comandău, Căpeni, Catalina, Comolău, Doboşeni, Filia, Herculian, Racoşul de Sus, Vârghiş – din judeţul Covasna; Aldea, Borsec, Crăciunel, Ditrău, Lueta, Mărtiniş, Mihăileni, Mereşti, Mugeni, Ocland, Poiana Veche, Satu Mare, Vlăhiţa, Zetea – din judeţul Harghita”,a subliniat în prezentarea sa dr. Ioan Lăcătuşu.

Potrivit cercetătorului covăsnean, în afara celor 31 de biserici a căror dispariţie, împreună cu comunităţile parohiale, este atestată documentar, „potrivit tradiţiei sau unor ipoteze, există încă multe biserici foste ortodoxe care astăzi aparţin altor culte (biserica unitariană din Chichiş, biserica reformată din Cernat, biserica unitariană din Chilieni, biserica romano-catolică din Ghelinţa, valoros monument de artă din secolul al XIII-lea aflată pe lista monumentelor UNESCO). Potrivit părintelui prof. dr. Mircea Păcuraru, la început au fost ortodoxe şi bisericile reformate din Mugeni şi Dârjiu (judeţul Harghita), Ghelinţa, Chilieni, Simeria (jud. Covasna)”.

Datorită vârstei înaintate a enoriaşilor, 33 de comunităţi riscă să dispară etnic şi confesional

Mai mult decât atât, „potrivit şematismului Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi datelor cuprinse în recensămintele recente ale populaţiei celor două judeţe, în prezent în cuprinsul episcopiei există un număr de 33 de biserici ortodoxe construite în secolele XVIII-XX rămase cu un număr mai mic de 30 de credincioşi sau fără credincioşi”.

Dr. Ioan Lăcătuşu atrage atenţia că datorită vârstei medii înaintate a enoriaşilor din comunităţile menţionate şi consecinţele acestei stări de fapt asupra sporului natural al populaţiei, „există perspectiva ca majoritatea acestor comunităţi, într-un număr de 20-30 de ani, să dispară etnic şi confesional”.

Propuneri

Directorul CESCH vine şi cu o serie de propuneri. Astfel, din punct de vedere al cercetării, acesta recomandă „conceperea şi implementarea unui proiect de cercetare istorică, demografică, etnografică şi a vieţii spirituale a fiecărei comunităţi dispărute în vederea redactării unor schiţe demografice reunite într-un volum dedicat comunităţilor româneşti din această parte de ţară”. De asemenea, „proiectul va include şi identificarea locurilor fostelor biserici şi cimitire româneşti şi a altor însemne identitare (troiţe, şcoli confesionale, locuinţe ale unor familii de români etc.) şi marcarea acestora prin ridicarea unor cruci, troiţe şi, acolo unde e posibil, inscripţionarea numelor liderilor locali (preoţi, învăţători, alţi fruntaşi români)”.

O altă propunere se referă la sprijinirea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în vederea întăririi vieţii pastoral-misionare în parohiile cu un număr mic de credincioşi (iniţierea de proiecte filantropice, sprijinirea elevilor care studiază în limba română, susţinerea materială a preoţilor şi învăţătorilor, stimularea acţiunilor de solidaritate cu membrii acestor comunităţi etc.).

Totodată, este necesară elaborarea, de către Guvernul României, a unui program de salvare identitară a acestor comunităţi şi includerea acestuia în strategia de dezvoltare economică, socială şi culturală a celor două judeţe în scopul asigurării de noi locuri de muncă şi armonizarea convieţuirii interetnice în această zonă binecuvântată din inima României.

Astfel, în finalul alocuţiunii sale, dr. Ioan Lăcătuşu a subliniat, în primul rând, că din punct de vedere al cercetării, pentru localităţile în care nu mai sunt români, „avem datoria morală să ne unim eforturile şi să stabilim cei mai buni specialişti, apelăm la colegi din ţară, şi să realizăm acest proiect prin care să readucem în conştiinţa publică locuri în care au fost urme româneşti ale unor comunităţi puternice”. În al doilea rând, a continuat acesta, în urma unor discuţii cu ierarhul locului, cu alţi factori, trebuie analizat ce se întâmplă cu acele comunităţi rurale în care în câţiva ani vor dispărea românii. Iar în al treilea rând, potrivit vorbitorului, trebuie văzut „ce se întâmplă cu românii în general în urma scăderii dramatice a populaţiei”.

Din cele 33 de referate cuprinse în programul sesiunii de comunicări ştiinţifice din acest an, 28 au fost incluse în anuarul Sangidava

Sesiunea de comunicări ştiinţifice s-a desfăşurat în acest an pe două secţiuni: „Credinţă străbună, Cultură, Civilizaţie” (16 lucrări) şi „Istorie” (17 referate). Ca în fiecare an, temele au fost variate, însă o parte dintre ele au reliefat aspecte privind istoria, cultura sau credinţa locuitorilor din această parte de ţară. De altfel, ţinând cont de numărul relativ mic de cercetători din această zonă, prezenţa la Topliţa, de 24 de ani, a atâtor oameni de ştiinţă din întreaga ţară, care să se preocupe şi de acest areal şi ale căror lucrări să fie incluse într-un anuar, este binevenită.

În acest an, în volumul Sangidava 9 (XV), apărut la Editura Vatra Veche, au fost cuprinse 28 din cele 33 de comunicări, aparţinând celor care le-au transmis din timp organizatorilor şi coordonatorilor anuarului.

Tot în cadrul Zilelor „Miron Cristea” au fost lansate sau prezentate câteva zeci de cărţi de către participanţii la manifestarea din Topliţa.

***

Ieri, participanţii la Zilele „Miron Cristea” s-au alăturat numeroşilor credincioşi de pe Valea Mureşului, dar şi din alte judeţe ale ţării, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume populare româneşti, la Sfânta Liturghie arhierească prilejuită de sărbătoarea hramului Mănăstirii „Sfântul Ilie” din Topliţa, ctitorită de Patriarhul Miron Cristea.

***

Cea de-a XXIV-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia „Miron Cristea”, Biblioteca Municipală „George Zbârcea”, Consiliul Local şi Primăria municipiului Topliţa, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.

Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.