În primele 10 luni ale acestui an: A scăzut numărul faptelor de violenţă domestică cu aproape 150 faţă de anul precedent
În ultima perioadă, la nivel naţional, sunt mediatizate tot mai multe cazuri de violenţă domestică, unele duse la extrem, soldate cu crime. În acelaşi timp, se încearcă o conştientizare la nivelul societăţii asupra acestui fenomen care pare să ia o tot mai mare amploare în ţară.
În acest context, recent, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita a avut loc o conferinţă de presă în cadrul căreia au fost prezentate câteva cifre legate de violenţa domestică la noi în judeţ.
„Suntem convinşi că suntem tributari unei vechi concepţii, pe de o parte de a reclama, de a se sesiza, pe de-altă parte cred că şi condiţiile socio-economice din ţară îndeamnă victimele să nu sesizeze şi să nu ceară ordine de protecţie sau monitorizarea electronică”, spunea Mircea-Ştefan Iordan, inspectorul şef al IPJ Harghita.
Legat de evoluţia din cele 10 luni scurse din acest an, acesta arăta că numărul faptelor de violenţă domestică sesizate au scăzut cu aproape 150. În acelaşi timp, a crescut numărul ordinelor de protecţie, chiar dacă nu cu mult, precum şi a celor provizorii emise de poliţie. Pe de altă parte, a scăzut numărul ordinelor de protecţie emise de instanţă, din diferite motive. În creştere, cu 22, a fost şi numărul infracţiunilor de încălcare a obligaţiilor propuse în ordinele de protecţie provizorii şi ordinele de protecţie emise.
„Ce pot să vă asigur este faptul că Poliţia Generală şi IPJ-ul, în special, pune un mare accent pe protejarea victimelor. Încurajăm faptul de a se sesiza la 112 orice încălcare, indiferent cât de mică, şi cumva să ieşim din zona asta de a fi victime în tăcere”, spunea Mircea-Ştefan Iordan.
Cifre concrete din 2025, comparativ cu 2024
Despre situaţia de la noi din judeţ a vorbit Nicolae Nica, adjunctul şefului IPJ Harghita.
Acesta arăta că după locul comiterii, din cele 358 de infracţiuni, un număr de 179 au fost comise în mediul urban, 179 au fost comise în mediul rural, respectiv 73,74% la domiciliu (264 fapte), iar 26,25% în spaţiul public (94 de fapte).
Un număr de 318 de persoane (85,25 %) din totalul de 373 de autori sunt de gen masculin, iar 14,74% sunt femei (55 de persoane).
Din totalul de 373 de autori, un procent de 19,30% (72 de autori) se aflau sub influenţa alcoolului la momentul comiterii faptei.
Dintre autori, 5 persoane sunt de vârstă minoră.
În ceea ce priveşte victimele, din totalul de 387, sunt de gen feminin în procent de 71,05% (275 de femei), iar un procent de 28,94% (112 de victime) sunt bărbaţi. De asemenea, 14,47% dintre victime sunt minori, şi anume 56 de persoane, comparativ cu perioada similară a anului 2024, când au fost 72 de victime de vârstă minoră.
În ceea ce priveşte relaţia dintre agresor şi victimă, în cele mai multe cazuri sunt actuali sau foşti parteneri (116 de situaţii), respectiv soţi sau foşti soţi (104 situaţii), 25 de cazuri în care victima îi este autorului părinte sau reprezentant legal, 67 de situaţii în care victima îi este autorului fiu/fiică şi 75 de situaţii cu alte relaţii de membru de familie.
În primele 10 luni ale anului au fost emise 145 de ordine de protecţie provizorii (cu 9 mai multe faţă de perioada anului anterior). Dintre acestea, 75 au fost emise în mediul urban, iar 70 în mediul rural. Din totalul de 145 de ordine de protecţie provizorii emise, un număr de 114 au fost confirmate de către procuror, iar în 31 de situaţii procurorul de caz a dispus încetarea măsurilor de protecţie.
Din cele 145 de ordine de protecţie provizorii confirmate, 36 au fost transformate în ordine de protecţie (18 în mediul urban, iar 18 în mediul rural), ceea ce reprezintă un procent destul de mic, de 25,51%. În celelalte cazuri rămase, fie procurorul a dat ordonanţă de încetare a interdicţiilor la expirarea celor 5 zile, fie victimele au renunţat, în instanţa de judecată, la cererea de judecare a emiterii unui ordin de protecţie, de cele mai multe ori pe motiv de împăcare.
În 20 de cazuri de emitere a ordinelor de protecţie provizorii s-a dispus montarea unui dispozitiv electronic de supraveghere la agresor (cele mai multe fiind montate pe raza municipiului Miercurea-Ciuc – 7).
Au fost comise 11 infracţiuni pentru nerespectarea interdicţiilor stabilite agresorului în ordinele de protecţie provizorii.
Au fost emise 95 de ordine de protecţie de către instanţele de judecată (mai puţine comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior când s-au emis 101 ordine de protecţie). Iar la 10 ordine de protecţie emise s-a dispus obligaţia agresorului de a purta un sistem electronic de supraveghere.
În cursul primelor 10 luni sunt instrumentate 22 de infracţiuni prevăzute de legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, de nerespectare a obligaţiilor dispuse în ordinele de protecţie emise de instanţele de judecată.
Au fost comise 4 fapte de omor, în contextul violenţei domestice (cu două fapte mai multe comparativ cu perioada similară a anului 2024). Cele 4 fapte de omor au fost comise pe raza oraşului Cristuru Secuiesc (concubini), municipiului Gheorgheni (concubini), municipiului Miercurea-Ciuc (relaţie autor-victimă: verişori primari), respectiv un omor comis pe raza comunei Frumoasa, părţile implicate fiind de pe raza judeţului Bacău.
În anul 2025, pe raza judeţului Harghita, la un caz de omor comis în acest context, victima aparţine genului feminin. Şi anume, fapta de omor comisă pe raza oraşului Cristuru-Secuiesc (victima a fost ucisă de concubin).
În gestionarea situaţiilor de violenţă domestică, ca măsuri preventive cu privire la agresor, s-au dispus 9 reţineri pentru 24 de ore, două măsuri preventive de reţinere pentru 24 de ore au fost continuate cu control judiciar, respectiv una cu arestare preventivă, iar pentru o încălcare a unui ordin de protecţie provizoriu s-a dispus măsura controlului judiciar.
În perioada ianuarie – octombrie au fost 670 de intervenţii ale poliţiştilor la cazuri sesizate de violenţă domestică, din care 559 au fost sesizate prin 112.
Din totalul celor 670 de intervenţii, în 246 situaţii, în urma completării formularului de evaluare a riscului, a reieşit risc iminent ca viaţa, integritatea fizică şi/sau psihică a victimei să fie pusă în pericol. Din cele 246 situaţii în total, evaluate cu risc, în 145 de cazuri s-a emis ordin de protecţie provizoriu, iar în 101 de situaţii victima a refuzat emiterea ordinului de protecţie provizoriu.
Cel mai important este menţinerea declaraţiei
Concluzionând, Mircea-Ştefan Iordan remarca diferenţa dintre ordinele de protecţie emise de către poliţişti şi cele care au rămas: „E foarte mare discrepanţa, deci riscul de a se întâmpla o nenorocire e foarte mare. O sută şi ceva de cazuri care nu au fost continuate, să spunem datorită împăcărilor sau datorită aprecierilor procurorilor”.
La rândul său, Nicolae Nica a dorit să completeze faptul că există proceduri interne foarte bine elaborate şi care conduc la o monitorizare a cazurilor. Sunt activităţi în cadrul cărora sunt supravegheaţi agresorii în primul rând, dar şi victimele, precum şi situaţiile conflictuale, existând termene foarte clare de verificare în toate aceste cazuri.
„Pe de altă parte, aş aduce în discuţie şi faptul că nu suntem singura instituţie care ar trebui să concure la gestionarea fenomenului. Mai sunt şi alte instituţii (Consiliul Judeţean, primării – n.r.), noi avem o colaborare destul de bună, dar cred că mecanismul mai poate fi îmbunătăţit – nu de cooperare, ci mecanismul lor”.
Nicolae Nica mai spunea că în judeţ sunt centre rezidenţiale în care pot fi plasate victimele violenţei domestice sau agresorii (pentru că din mediul familial pot fi scoşi atât agresorii, cât şi victimele), însă nu a putut oferi o situaţie a acestora.
Mariana Ramona Răducanu, care până de curând a lucrat în cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul IPJ Harghita, preciza că activitatea Poliţiei Române nu se rezumă doar la intervenţii şi că în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului Harghita a fost lansată campania intitulată „Acasă nu înseamnă durere”. Această campanie are şi obiectivul de a informa potenţialele victime cu privire la modalităţile de obţinere a ordinului de protecţie, serviciile sociale oferite şi, nu în ultimul rând, promovarea aplicaţiei Bright Sky, care are un modul şi în limba maghiară.
De la începutul anului până în prezent, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii a desfăşurat 21 de activităţi.
„Eu cred că prin intervenţii preventive, prin intervenţia promptă a colegilor noştri, putem oferi aceste servicii de care victimele au nevoie, dar aşa cum spunea şi domnul Nica, este important ca victimele să sesizeze prin 112 sau alte forme, că mai este această linie de tel verde sau numărul de telefon al compartimentului de violenţă domestică, dar cel mai important lucru este să îşi menţină declaraţia”, spunea Mariana Ramona Răducanu. (L.C.)
