Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Presa locală din judeţul Bacău precizează că miercuri noaptea, primarul oraşului Dărmăneşti a trimis la Valea Uzului o echipă pentru a demola crucile pe care instanţa le-a considerat că au fost amplasate ilegal, pe terenul comunei harghitene Sânmartin.
Potrivit ziaruldebacau.ro, monumentul construit va fi relocat în Dărmăneşti, iar crucile vor fi mutate în Cimitirul Eroilor din Bacău.
O intervenţie a avut şi Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, care spunea că „dacă trăim într-un stat de drept, toate deciziile instanţei trebuie să fie în aplicare şi, indiferent de acest moment, cred că nu ne putem opri aici, pentru că în ultimii 4 ani au fost foarte multe circuri, foarte multe probleme, de foarte multe ori Valea Uzului a fost folosită politic, a fost folosită de extremişti şi trebuie să spunem stop, pentru că eu cred că toţi martirii care au murit acolo, indiferent de sub ce steag au luptat, merită respect, merită linişte şi merită toată onoarea care este posibilă.
Momentan, acest lucru nu este posibil pentru că şi de o parte, şi de altă parte se întâmplă evenimente nedorite”.
Borboly Csaba a mai spus că, de când a fost dată sentinţa definitivă, Consiliul Judeţean Harghita a început un dialog cu comuna Sânmartin, cu oraşul Dărmăneşti şi cu Consiliul Judeţean Bacău. De asemenea, s-a ajuns şi la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, scopul fiind „ca toţi eroii care au căzut la datorie, indiferent sub ce steag au luptat, să aibă un loc unde să fie comemoraţi cum se cuvine”.
***
Cimitirul eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor”.
„Deşi statisticile privind Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri – 108, germani – 43, români – 8, ruşi – 4, sârbi – 3, italieni – 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri – 336, germani – 78, ruşi – 18 şi români – 3) şi 242 necunoscuţi”, informa, în 2019, Ministerul Apărării Naţionale.
În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927)”, arăta Ministerul Apărării Naţionale (MApN) după evenimentele din 6 iunie 2016.
Conform MApN, potrivit unui Buletin Informativ întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc în anul 1934, în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului existau 1.254 de cruci din lemn şi patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile: „un erou român, sau un erou german, un erou ungur” ş.a.m.d.
Din documentele întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor ’70, în anul 1944, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal.
În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), în informarea MApN se mai specifică şi că „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988 (care nu menţionează nicio sursă documentară) face trimitere la 148 de morţi de război români, în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (18) cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130), un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul Eroilor din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău.
În anul 2019, statutul administrativ al cimitirului a devenit motiv de litigiu între Primăria Sânmartin din judeţul Harghita, pe al cărui teritoriu se află, şi Primăria Dărmăneşti din judeţul Bacău, după ce Consiliul Local al oraşului, folosindu-se de o adresă a Oficiului de Cadastru, a adoptat, în data de 29 martie 2019, o hotărâre prin care a introdus acest obiectiv în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al oraşului, şi a amenajat o parcelă pentru mormintele soldaţilor români şi au ridicat un monument în memoria tuturor soldaţilor care au fost ucişi în zonă.
După mai mulţi ani de procese, în acest an, în februarie, Curtea de Apel Bacău dădea sentinţa definitivă prin care se preciza că monumentul şi crucile au fost amplasate ilegal, considerându-se că este vorba de un teren care aparţine comunei Sânmartin şi pentru care nu are autorizaţie din partea localităţii harghitene.
