Crin Antonescu, în campanie în Harghita
- „După aproape 30 de ani, nu mai există niciun român rațional care să nu admită că prezența UDMR în orice guvernare este un element de stabilitate, de echilibru, de competență”
Crin Antonescu, candidatul comun al forțelor democratice pro-europene, cum a fost numit de către alianța dintre PSD, PNL și UDMR, s-a aflat, miercuri, într-o vizită electorală la Miercurea-Ciuc.
Evenimentul electoral a început la sediul Consiliului Județean, unde au participat lideri locali și naționali, reprezentanți ai administrației publice, ai principalelor formațiuni politice, primari, viceprimari și consilieri județeni.
Bíró Barna-Botond, președintele Consiliului Județean Harghita și președinte UDMR Organizația Teritorială Odorhei, spunea, în deschiderea evenimentului, că Crin Antonescu se află „aici nu doar în calitate de candidat, ci și ca partener al comunității noastre, al proiectului nostru de viitor pentru România”.
„Întâlnirea noastră de astăzi, chiar dacă poate părea festivă, este de fapt o reuniune de muncă, în care ne asumăm sarcini clare și coordonăm acțiunile noastre pentru perioada următoare. Este important ca toată lumea să înțeleagă că aici suntem cei dedicați dezvoltării județului Harghita și a României, pentru că România se dezvoltă de jos în sus, începând cu fiecare comunitate. Dacă țara merge înainte, și Harghita se dezvoltă. Iar dacă Harghita progresează, România este mai puternică.
România are nevoie de lideri care unesc, nu care dezbină. Are nevoie de un stat în care instituțiile deservesc cetățenii, nu invers. Respectul pentru cetățeni trebuie să fie regula și nu excepția. Și, mai ales, trebuie să apărăm drepturile fiecărui cetățean, indiferent de etnie, regiune sau orientare politică.
Noi spunem răspicat România înainte! Nu ne întoarcem în trecut, ci construim viitorul cu respect, echilibru și încredere”.
Au mai vorbit reprezentanții celor trei formațiuni politice care susțin candidatura lui Crin Antonescu: Kelemen Hunor, președintele UDMR, Sebastian Buzilă, președintele PNL Harghita, și Romeo Țepeș-Focșa, președintele PSD Harghita.
În discursul său de la întâlnirea cu primarii și consilierii județeni, Crin Antonescu a mulțumit „pentru ocazia de a fi împreună cu dvs., astăzi, aici, cum spunea dl președinte Biró din capul locului, în inima Secuimii”.
Memorând începuturile politice post-decembriste, candidatul la președinție afirma că „îmi aduc aminte că în 1996, când a fost prima intrare la guvernare a UDMR, a fost o dezbatere publică extraordinară și a fost aproape un gest de curaj din partea celorlalte componente ale alianței, țărăniști, liberali, să facem această coaliție. Cum să fie UDMR în Guvernul României?
Astăzi, după aproape 30 de ani de atunci, nu mai există niciun român rațional care să nu admită că prezența UDMR în orice guvernare este un element de stabilitate, de echilibru, de competență și respectul și aprecierea pentru UDMR, pentru liderii săi, pentru candidatul prezidențial din astă-toamnă au crescut extraordinar de mult. Ca liberal, colegii își aduc aminte, și Hunor, și Attila, discuțiile care au construit încet-încet în Parlament, în legislație lucruri care astăzi (…) par și sunt elementare, normale – plăcuțele bilingve, folosirea limbii materne și așa mai departe, elementele de identitate ale unei minorități – să știți că nu s-au obținut ușor. Au stârnit discuții, au stârnit formule populiste”.
În final, Crin Antonescu a dorit să transmită trei idei în care crede și pe care le va pune în aplicare dacă va deveni președintele României.
„Unu. Sunt eu însumi un conservator, un om care cred în Europa, dar în același timp cred în identități, în tradiții, în credințe. Și ca un conservator, nu am cum să nu respect, să apreciez și să încurajez eforturile dvs. pentru a păstra identitatea religioasă, lingvistică, etnică, culturală, cultura pe care în comunitățile dvs. o păstrați și o transmiteți din generații în generații. Ea este parte din patrimoniul național și european, ea este o bogăție și a dumneavoastră, și a României, și a Europei.
În al doilea rând, aș vrea să vă asigur încă o dată de faptul că eu, ca un om care din punct de vedere politic am fost de atâtea ori în minoritate, voi ști să respect și voi considera întotdeauna că prima grijă a unui președinte, conform cu atribuțiile sale constituționale, este să vegheze, să respecte și să garanteze drepturile tuturor și drepturile minorităților în particular, pentru că majoritățile sunt întotdeauna exprimate în formule de guvernare, în formule parlamentare, în formule de administrație locală. Calitatea unei democrații este dată de respectarea în egală măsură, cu egală preocupare a drepturilor minorităților.
În al treilea rând, cred că după toate peripețiile prin care am trecut, în toți acești ani, 35 de ani de când avem democrație, o democrație care s-a construit greu (…) până în ziua de azi, în România, există ceva ce ne-a apropiat. Azi înțelegem toți, sper în această țară, dreptul fiecăruia de a-și apăra identitatea, cum spuneam, și în același timp, dreptul nostru, al tuturor, ca împreună să ne consolidăm destinul european și să putem oferi o șansă pe care noi n-am avut-o copiilor noștri. Dacă vom reuși acest lucru, toți cei care am făcut politică, toți cei care am făcut și facem administrație vom putea spune că împreună am făcut istorie și împreună am clădit viitor”.
„Istoria secuilor din România este o istorie care a existat, care există, care trebuie cunoscută”
La întâlnirea cu presa care a urmat, lui Crin Antonescu i s-a cerut părerea vizavi de ideea autonomiei comunității maghiare, indiferent dacă este culturală sau administrativă.
„Cum am spus și cu alte prilejuri, eu sunt de formație istorică. Și prima calitate a unui istoric este să înțeleagă în decursul timpului faptele. Să înțeleagă că faptele sunt unele și aceleași, că emoțiile, că percepțiile, că amintirile, că valorile sunt diferite. Sunt un conservator, ca atare apăr și apreciez și îi încurajez pe cei care apără identitatea, tradiția de orice fel, religioasă, etnică, lingvistică și așa mai departe.
Istoria comunității maghiare, istoria secuilor din România este o istorie care a existat, care există, care trebuie cunoscută. Am trăit și au trăit împreună de sute de ani pe acest pământ oameni cu diverse credințe religioase, aspirații și opțiuni politice.
Este o bogăție tradiția, tot ansamblul de valori, identitatea comunității maghiare este o bogăție pentru acest spațiu și din fericire – și asta trebuie să apărăm inclusiv cu votul de la 4-11 mai – suntem cu toți în Europa, suntem într-un spațiu cultural, ecologic, valoric, care este comun, care este al nostru.
Așadar, orice tendință de a contura profilul local, profilul de identitate al ținutului secuilor (…) profilul de identitate al Bucovinei – în fond e același lucru, lucruri care trebuie valorificate, care trebuie înțelese și cu care trebuie să trăim din ce în ce mai bine, din ce în ce mai deschis, din ce în ce mai frumos”.
„România, înainte” și „Előre! Ne hátra” înseamnă același lucru
Crin Antonescu a fost întrebat și despre cele două panouri publicitare care au fost înainte de începerea campaniei electorale. Pe unul dintre ele, văzut aproape în toată țara, era scris „România, înainte!”, mesaj însoțit de o parte din drapelul României. Pe al doilea, amplasat în zona majoritar maghiară, steagul lipsea, iar mesajul era simplu „Előre! Ne hátra.”.
Solicitându-i explicația pentru aceste două mesaje diferite, Crin Antonescu spunea că sunt „duplicitare. Sunt două limbi diferite. Sunt două limbi diferite, sunt comunități lingvistice diferite și mi se pare un semn de respect să adresez, mai ales susținătorii mei din UDMR să se adreseze și în limba maghiară cu un mesaj electoral de susținere. Nu scrie altceva. Nu e un alt mesaj, nu e un mesaj contrar celui din limba română” .
Atunci când i s-a adus la cunoștință faptul că, totuși, „România, înainte!” nu se traduce prin „Előre! Ne hátra.”, candidatul la președinție afirma că „direcția contează, țara o cunoșteam toți. Deci, nu e duplicitare. În niciun fel”.
O altă întrebare s-a referit la vizita pe care a întreprins-o, nu de mult, la Sfântu Gheorghe și după care i s-a reproșat faptul că nu s-a întâlnit și cu comunitatea românească. Întrebat dacă o va face la Miercurea-Ciuc, acesta a răspuns că la întâlnire „a fost prezent și primarul Topliței, președintele Partidului Național Liberal, și președintele Partidului Social Democrat.
Eu sunt deschis, am un program pe care nu îl fac. Dacă nu m-am întâlnit acolo, regret acest lucru, nu e niciun fel de discriminare”.
***
După evenimentul de la Consiliul Județean, Crin Antonescu, însoțit de Korodi Attila, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, de Borboly Csaba, vicepreședinte al CJ Harghita, și de Kelemen Hunor, președintele UDMR, s-a întâlnit în spațiul de co-working, inaugurat la sfârșitul anului trecut, cu câțiva antreprenori locali.
LIVIU C.
