Arta murală începe să fie acceptată şi de autorităţile române
- La Topliţa, în cadrul unui proiect, un zid a primit un nou aspect graţie unor artişti
La Topliţa, în perioada 27 septembrie – 11 octombrie, s-a desfăşurat Harghita Street Art, un festival care se doreşte a fi mai mult decât o artă stradală – o investiţie în identitatea şi atractivitatea Topliţei. Acesta a cuprins workshop-uri şi ateliere de creaţie, un concurs de creaţie artistică cu premii pe categorii de vârstă, respectiv expoziţii de picturi, icoane pe sticlă. De asemenea, artişti consacraţi, coordonaţi de echipa Sweet Damage Crew, au dat un alt aspect zidului aflat lângă cascada cu apă mezotermală din Topliţa, un obiectiv turistic unic în România, vizibil şi din tren pentru călătorii care tranzitează oraşul.
Despre lucrarea realizată de aceştia, despre arta murală în România, precum şi diferenţa dintre artă murală şi graffiti-ul pe care-l vedem pe diferite ziduri am vorbit cu Florin Badea, managerul echipei Sweet Damage Crew.
L-am găsit într-o zi ploioasă, când lucrarea era spre final şi, în ciuda vremii capricioase, membri ai echipei erau „la datorie”, cu spray-urile în mână.
Florin Badea ne spunea că Sweet Damage Crew este din Bucureşti, dar echipa este una mixtă, cu artişti din mai multe zone ale ţării, din Bucureşti, Timişoara sau Slobozia.
– Ne-am adunat mai mulţi artişti aici, la Topliţa, ca să pictăm 350 de metri pătraţi în cadrul unui proiect foarte interesant, iniţiat de oamenii de aici, cu sprijinul Guvernului României – spunea Florin Badea.
– Ce anume pictaţi?
– E un desen cu inspiraţie din zona locală, din Topliţa.
Avem un urs imens aici, pus pe perete, pentru că, chiar în prima seară în care am venit aici, am fost vizitaţi de urs, l-am şi văzut, şi a fost inspiraţional. Iar în rest, ne-am bazat pe zona de cultură a României – Mihai Eminescu, Brâncuşi şi alte diverse elemente tradiţionale.
– Cât de greu e de realizat un asemenea desen, nu neapărat acest proiect?
– Din perspectiva noastră, care avem experienţă în spate de 20 de ani, nu pare atât de greu. Dar, probabil, un novice, privind ceea ce facem, nu înţelege exact tehnica şi procesul în sine.
Nu e uşor, dar prin exerciţii, prin multe, multe lucrări la activ, ajungi să faci şi lucrări de anvergură cum e aceasta.
– Aveţi idee estimativ cât de multe spray-uri veţi folosi aici?
– Discuţia a fost, iniţial, pentru o suprafaţă mai mică. După aceea am ajuns la suprafaţa asta mai mare şi, dacă nu mă înşel, cred că am luat undeva în jur de 1.000 de spray-uri. Dar cantitatea nu este foarte relevantă, pentru că am luat 1.000 de spray-uri deoarece avem nevoie de foarte multe culori şi e foarte posibil să nu le folosim pe toate. Deci, e greu de estimat care e numărul real de spray-uri efectiv folosite până la finalul lucrării.
– Cum e privită această artă murală? Mă refer în special în România, pentru că în străinătate am avut ocazia să văd clădiri, inclusiv blocuri pictate de sus până jos.
– Noi cu asta ne ocupăm, asta facem de ceva vreme încoace şi probabil că asta a şi dus la selecţia noastră pentru eveniment. Am dat o ofertă suficient de bună şi în baza portofoliului pe care îl avem am ajuns să facem lucrarea de aici.
E o chestie care se mişcă încet, dar sigur. Acum în România pare că a început să ia amploare şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni – nu o să le zic tineri, pentru că nu mai sunt tineri de mult – care fac asta de ceva vreme. Chiar noi suntem de vreo 20 de ani activi în domeniu. Şi da, au început să apară şi picturile acestea murale prin România. Mai întâi, probabil, în Bucureşti, aşa încet, s-a dat un exemplu, şi acum sunt prezente şi în ţară.
– Autorităţile sunt deschise către o asemenea artă?
– Dacă la început nu erau, odată ce văd procesul şi văd rezultatul final încep să-şi mai schimbe din mentalitate şi tind să cred că urmează, probabil, şi alte proiecte de genul acesta.
Deşi arta murală este acceptată de autorităţi, iar graffiti-ul este considerat vandalism, în esenţă e acelaşi lucru: o libertate artistică
– Care este diferenţa între artă murală, ceea ce faceţi voi, şi graffiti-urile pe care le vedem pe multe ziduri?
– E foarte complicat de explicat. De ce? Pentru că noi, cei pe care ne vezi aici, în esenţă venim din zona graffiti-ului ilegal. Acum mulţi ani, după cum ziceam, ne-am apucat să scriem pe pereţi ilegal, în a folosi spray-uri să ne scriem numele. Trecând ani şi dezvoltându-ne tehnica şi abilităţile, am ajuns acum să reuşim să pictăm pereţi de mari dimensiuni şi operele noastre să fie comisionate de primării, de firme, de tot felul de branduri.
Asta înseamnă că a existat o evoluţie. Evoluţie care, cel mai probabil, nu ar fi existat dacă nu făceam în mod ilegal ceea ce am făcut în tinereţe, pentru că nu exista un loc legal unde să-ţi exerciţi această pasiune. Şi ce este cel mai trist acum este că nici în momentul de faţă nu există un loc legal unde copiii care ar vrea să exerseze ar putea să o facă şi aici vorbesc la nivel de ţară.
Deci o diferenţă între graffiti şi street art există acolo, dar e o linie foarte fină în momentul de faţă între ele.
Putem să zicem foarte clar că e o diferenţă între vandalism şi pictură murală acceptată şi aprobată de autorităţi. Dar, în esenţă, e acelaşi lucru. E o libertate artistică pe care şi-o pune pe suprafaţă un artist cu sau fără voia proprietarului.
Pentru mine, ca graffer, că de acolo am pornit, e tot artă şi acea zonă de vandalism, pentru că are un specific al ei, iar acele semnături pe care foarte mulţi nu le înţeleg, în sinea lor, sunt nişte opere de artă pentru că la nivel caligrafic, până la urmă, dacă ar sta cineva să le analizeze, ar vedea că există o urmă de ştiinţă acolo.
E greu pentru necunoscători să înţeleagă fenomenul.
***
Harghita Street Art este un eveniment derulat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu, în parteneriat cu Primăria municipiului Topliţa şi Consiliul Judeţean Harghita. Proiectul este finanţat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară. Festivalul aduce culoare şi energie creativă în spaţiile publice, transformând zidurile în adevărate repere vizuale. Mai mult decât un demers artistic, Harghita Street Art Fest promovează turismul cultural, pune în valoare patrimoniul zonei de nord a judeţului Harghita şi încurajează tinerii să descopere arta ca mijloc de exprimare şi dialog intercultural.
Programul festivalului a inclus:
- în 4 octombrie, la Cinematograful „Călimani” a avut loc concursul de creaţie artistică pentru copii şi tineri, cu peste 100 de participanţi aşteptaţi să îşi pună imaginaţia pe hârtie;
- tot în aceeaşi zi, seara, publicul a putut vizita expoziţia de picturi pe sticlă, o punte între tradiţia artistică şi expresia contemporană;
- ulterior, câştigătorii concursului au avut ocazia de a vedea elemente din lucrările lor transpuse direct pe zid, integrând astfel creativitatea locală în muralul final;
- au fost organizate workshop-uri de creaţie cu elevi şi tineri precum şi alte activităţi.
Astfel, până în 11 octombrie, zidul din Topliţa nu a fost doar un suport de culoare, ci a devenit un reper cultural şi turistic unic în România.
LIVIU C.
