AJOFM Harghita: O problemă gravă care se manifestă în prezent este aceea a creşterii numărului persoanelor descurajate, care renunţă să mai caute locuri de muncă, fiind convinse că nu vor găsi
În Harghita a crescut numărul persoanelor descurajate, care nu mai caută un loc de muncă, în condiţiile în care sunt convinse că nu vor găsi, în judeţ sunt mulţi şomeri cu o pregătire profesională care nu contribuie la creşterea gradului de ocupare, iar mulţi tineri doresc să lucreze doar la birou, sunt câteva dintre concluziile specialiştilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita, care au analizat evoluţiile de pe piaţa muncii pe parcursul anului trecut.
„Există un număr însemnat de şomeri cu pregătire profesională care nu încurajează creşterea gradului de ocupare. O problemă gravă care se manifestă în prezent este aceea a creşterii numărului persoanelor descurajate, care renunţă să mai caute locuri de muncă, fiind convinse că nu vor găsi. Multe persoane nu se înregistrează în evidenţele noastre sau a furnizorilor de ocupare privaţi, transformându-se în asistaţi sociali. O altă cauză a şomajului o reprezintă proporţia mare a învăţământului teoretic în comparaţie cu învăţământul profesional, a faptului că tinerii nu doresc «munca fizică» ci doar de birou. Mulţi tineri îşi exprimă intenţia de plecare în străinătate după absolvirea unei forme de învăţământ. Toate acestea duc, de la an la an, la lipsa forţei de muncă (calificate)”, se arată într-un raport de activitate făcut public de reprezentanţii AJOFM Harghita.
Anul trecut au fost înregistrate şi mai multe disponibilizări colective şi chiar dacă au fost mai puţine decât cele estimate de angajatori au avut un impact semnificativ asupra situaţiei şomajului din judeţ. „Pentru anul 2024 disponibilizările colective de personal estimate de angajatori au fost de 920 de persoane. Ca şi în anii anteriori, dar şi în contextul economic actual, atât la nivel european, cât şi global, capacitatea de previzionare a mediului economic, referitor la disponibilizări colective s-a dovedit a fi scăzută, pentru că mulţi agenţi economici şi-au revizuit programele de restructurare/reorganizare, astfel că disponibilizările efective de personal în anul 2024 au fost de 476 persoane (51,70% din numărul estimat). S-au realizat disponibilizări colective în industria textilă în Odorheiu Secuiesc şi Topliţa, în industria de fabricare mobilă din Odorheiu Secuiesc şi în industria de prelucrare lapte din Miercurea-Ciuc”, se menţionează în raport.
A crescut numărul şomerilor pe parcursul unui an
Potrivit documentului, în judeţul Harghita a crescut numărul şomerilor înregistraţi de la 5.101 în data de 31.12.2023 la 6.551 la sfârşitul anului trecut, la un număr chiar mai mare decât maxima din perioada pandemiei de coronavirus (octombrie 2020 – martie 2021). Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut până în luna iunie, pentru ca apoi să crească substanţial (1.039 la 30.06.2024, ajungând la valoarea de 1.720 persoane la sfârşitul anului 2024). Un nivel atât de ridicat de şomeri indemnizaţi nu a mai fost înregistrat în ultimii 3 ani, mai exact din luna mai 2021. „În ultimii ani se constată o anumită sezonalitate în creşterea numărului de şomeri neindemnizaţi în ultimul trimestru, deoarece un segment din beneficiarii de venit minim garantat/venit minim de incluziune, părăsesc localităţile de domiciliu în timpul verii ieşind astfel din evidenţele agenţiei şi revenind odată cu apropierea sau sosirea sezonului rece. Şomerii neindemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie că au ieşit din perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a indemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Sunt persoane cu o pregătire inferioară, în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura mijloacele de trai. În majoritate, şomerii neindemnizati sunt din categoria persoanelor cu educaţie scăzută, cu calificări inferioare care au nevoie de sprijin. Sprijinul se referă fie la aplicarea măsurilor de protecţie pasivă şi activă asigurate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, fie pentru a beneficia de prevederile legislaţiei privind venitul minim garantat. Ca urmare a nivelului foarte redus de şcolarizare, aceste persoane de multe ori sunt imposibil de reintegrat sustenabil pe piaţa muncii sau chiar de cuprins la programe de calificare”, precizează reprezentanţii AJOFM Harghita.
De altfel, şomerii cu nivel de studii de învăţământ primar şi cei fără studii reprezintă 46% din total, adică 3.030 de persoane. Dintre acestea 1.189 de persoane nu au niciun fel de studii. Şomerii cu mai puţin de 8 clase deţin ponderea cea mai mare în totalul celor înregistraţi în evidenţele AJOFM Harghita, aceştia fiind urmaţi de cei cu studii gimnaziale (1.544 persoane – 24%), de cei cu studii liceale si postliceale (1.053 persoane – 16%), de cei cu studii profesionale (735 persoane – 11 %) şi de cei cu studii universitare (în număr de 189 persoane – 3%).
În ceea ce priveşte repartizarea şomerilor înregistraţi pe grupe de vârstă, reprezentanţii AJOFM Harghita au informat că cei mai mulţi aveau, la sfârşitul anului trecut, vârste cuprinse între 40 şi 49 ani (1.521 – 23%, cu o creştere cu 345 persoane faţă de anul 2023). Aceştia sunt urmaţi de şomerii cu vârste între 30 şi 39 ani (1.356 – 21%, cu o creştere cu 324 persoane faţă de 31.12.2023), de cei cu vârste sub 25 ani (1.135 – 17%, cu o creştere faţă de anul trecut cu 146 persoane), de cei cu vârste între 50 şi 55 ani (1.032 – 16%, creştere cu 229 persoane), de cei cu vârste de peste 55 ani (1.013 – 15%, creştere cu 254 persoane) şi de cei cu vârste cuprinse între 25 şi 29 ani (494 – 8%, creştere cu 152 persoane), se arată în raport.
Reprezentanţii AJOFM Harghita au precizat că în mediul urban sunt mai puţini şomeri înregistraţi (în medie 29%) faţă de mediul rural (71%), acest lucru datorându-se uşurinţei cu care şomerii din mediul urban îşi găsesc un loc de muncă şi ca urmare a lipsei necesităţii de a face naveta dar şi a faptului că cei care locuiesc în oraşele şi municipiile judeţului au în general o situaţie mai solidă a studiilor, ceea ce le creează premisele unei dezvoltări profesionale peste cea a persoanelor care locuiesc în mediul rural.
„Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării şi diversificării activităţilor economice durabile ar putea duce la scăderea şomajului din mediul rural”, se arată în raportul de activitate al AJOFM Harghita.
Peste 9.000 de locuri de muncă vacante anunţate anul trecut la AJOFM Harghita
Specialiştii instituţiei au arătat, totodată, că numărul locurilor de muncă vacante înregistrate în 2024 (9.142) a fost cu aproximativ 17% mai mic decât cel din anul anterior (10.978). Cele mai multe meserii sau domenii în care s-a căutat anul trecut forţă de muncă au fost construcţiile (unde cererea este crescută în special primăvara si este amplificată de migraţia specialiştilor în alte ţări ale Uniunii Europene. În acest domeniu cererea de forţă de muncă se referă mai mult la muncitori necalificaţi, zidari, dulgheri şi instalatori. Sunt angajaţi în principal muncitori necalificaţi, având în vedere faptul că angajatorii nu mai găsesc forţă de muncă calificată şi preferă să solicite forţă de muncă necalificată în domeniu. Angajări semnificative se fac şi în domeniul comerţului (unde există un număr mare de unităţi de alimentaţie publică şi magazine de desfacere mari, dar şi mici specializate, domeniu care din cauza fluctuaţiei mari a forţei de muncă are nevoie permanent de personal calificat. Anual se deschid noi magazine mari şi, ţinând cont de faptul că în acest domeniu 50% dintre magazinele mici se închid în primele 5-6 luni de la deschidere, iar spaţiile comerciale care se eliberează astfel oferă oportunităţi de deschidere a unor noi magazine, se înfiinţează alte societăţi şi implicit alte locuri de muncă) şi în sectorul HoReCa (cu un număr mare de locuri de muncă declarate anul trecut, de aproximativ 500. Motivele pentru care în domeniu sunt anunţate multe locuri de muncă se datorează şi rulajului destul de ridicat de personal dar şi duratei de viaţă destul de reduse a unora dintre afacerile în domeniu. Cele mai multe locuri de muncă vacante anunţate au fost în meseriile de ospătar şi ajutor ospătar, barman, bucătar sau ajutor bucătar) şi în domeniul transporturilor (cererea de şoferi este foarte mare, fiind constatată o lipsă de personal în cazul şoferilor profesionişti).
Uşoară scădere a angajărilor din rândul şomerilor în 2024
În ceea ce priveşte angajările din rândul şomerilor aflaţi în evidenţele AJOFM Harghita, în raport se precizează că se observă o uşoară scădere, de la 3.341 de angajări în 2023, la 3.118 angajări anul trecut, tendinţa de reducere începând din anul 2021). De altfel, numărul de 3.118 de angajări din rândul şomerilor este cel mai mic din ultimii 5 ani, acest lucru demonstrând faptul că economia judeţului este într-un trend descendent, afirmă specialiştii.
„Obiectivul general al programului pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2024, a fost încadrarea în muncă a cel puţin 3.550 persoane, până la 31.12.2024 fiind încadrate 3.118 de persoane, cu un procent de realizare a planului asumat de 88%. La total persoane cuprinse la măsuri active programul a fost de 6.500 persoane, iar în anul 2024 au fost cuprinse în măsuri active un număr de 7.302, programul realizându-se în proporţie de 112%. Toate persoanele aflate în evidenţă au fost cuprinse la minim o măsură activă, aceea de informare şi consiliere profesională, inclusiv profilare”, se mai arată în raport.
Conform documentului, şi în anul 2024 AJOFM Harghita a acordat o atenţie deosebită persoanelor din mediul rural şi celor aparţinând unor grupuri dezavantajate pe piaţa muncii. Astfel, din 380 de şomeri cuprinşi la cursuri, 300 au fost femei, adică 79% dintre cursanţi, 210 persoane au fost din rândul celor care locuiesc în mediul rural, reprezentând 55% dintre participanţii la activităţi. De asemenea, 5 persoane de etnie rromă au fost cuprinse la cursuri de formare profesională, acestea beneficiind de venit minim garantat. Din cele 380 de persoane participante la cursuri în anul 2024, au absolvit 322, iar dintre acestea s-au angajat 84 persoane.
„Pe fondul creşterii numărului de şomeri, inclusiv al şomerilor cu un nivel de calificare sau educaţie peste medie, este de aşteptat ca angajatorii să devină treptat reticenţi în a încadra personal proaspăt format prin programele de formare profesională, persoane care nu au experienţă profesională semnificativă în meseria sau ocupaţia în cauză, aceştia preferând să selecteze din rândul persoanelor cu experienţă, dar care momentan din cauza circumstanţelor economice sunt şomere”, au menţionat reprezentanţii AJOFM Harghita.
În raportul instituţiei se arată şi că, în anul 2024, au fost angajate 1.155 de persoane prin acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează persoane cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale. Un număr de 812 de tineri NEET (care înainte de data încadrării nu urmau nicio formă de învăţământ, nu participau la programe de formare profesională şi nu aveau loc de muncă) au fost încadraţi cu subvenţionarea locurilor de muncă cu o sumă de 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni.
Totodată, au fost cuprinse în servicii de mediere 3.379 de persoane, dintre care au fost încadrate în muncă 2.872, 2.498 cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi 374 pe perioadă determinată, se mai arată, între altele, în raportul de activitate al AJOFM Harghita.
E.G.
