Agricultura şi zootehnia reprezintă, în continuare, sectorul principal pentru comuna Corbu
În prima parte a interviului cu Romeo Ţepeş-Focşa, primarul comunei Corbu, am discutat despre proiectele derulate în acest an şi modul în care ele au fost influenţate de măsurile legislative adoptate la nivel naţional. În această a doua parte ne-am axat pe comunitate, precum şi pe planurile de viitor.
– Lucian Blaga scria că veşnicia s-a născut la sat. Acum, în vremurile actuale, mai este valabil sentimentul din spatele vorbei? A rămas sectorul agricol principala activitate a satului românesc, cel puţin în ceea ce priveşte Corbu?
– Vorba veşnicia s-a născut la sat rămâne valabilă şi astăzi, iar la noi în comună este un exemplu în acest sens. Este îmbucurător faptul că şi în prezent foarte mulţi locuitori, inclusiv tineri, continuă să se ocupe de creşterea animalelor şi de alte activităţi agricole. Lucrul acesta arată că tradiţiile şi modul de viaţă rural au rămas puternice în comunitatea noastră pentru că agricultura şi zootehnia reprezintă, în continuare, sectorul principal pentru Corbu, unul viu.
Pe lângă acestea, în ultimii ani au început să se dezvolte şi alte activităţi care contribuie la economia locală: mici afaceri de familie, puncte gastronomice locale, comerţ, servicii şi, treptat, mai timid, ce-i drept, şi turismul capătă interes datorită specificului local.
Toate acestea arată că satul românesc nu doar că păstrează veşnicia, ci se şi adaptează la vremurile actuale.
– Anul acesta a fost a doua ediţie a Wild Experience Fest. Cât de important este acest festival pentru comună?
– Wild Experience Festival este important, în primul rând, pentru oameni, deoarece reuşim să le arătăm că se poate face şi alt tip de turism. Putem arăta oamenilor că orice investiţie, orice activitate care se desfăşoară la noi în zonă aduce un plus valoare localităţii, aduce elementul de noutate în viaţa localităţii noastre şi oamenii l-au primit destul de deschişi.
Anul acesta, chiar dacă într-o proporţie mai mică, localnicii au contribuit la asigurarea spaţiilor de cazare a celor veniţi la festival. Cred că acest lucru i-a făcut pe oameni să privească altfel festivalul, ca pe o oportunitate şi pentru ei.
E un lucru extraordinar ce au făcut organizatorii pentru localitate. E benefic din toate punctele de vedere – economic, social. Cei care organizează festivalul au venit şi cu proiecte sociale pentru cei mai puţini favorizaţi din zonă.
Eu zic că e un punct extraordinar pe care am reuşit să-l bifăm împreună cu cei care organizează festivalul.
– Bănuiesc că e foarte important şi pentru imaginea comunei.
– Evident, e foarte important. Ne face vizibili la nivel naţional.
Comuna ar putea fi afectată de extinderea Zonelor cu Protecţie Strictă
– Se vorbeşte despre mărirea, la nivel naţional, a Zonelor cu Protecţie Strictă, aceasta urmând a afecta şi primării deoarece există posibilitatea de a nu mai putea face anumite lucrări avute în plan. Aţi primit ceva în acest sens sau aveţi semnale că ar putea fi afectată şi comuna Corbu?
– Am primit şi o adresă referitoare la posibilitatea extinderii Zonelor cu Protecţie Strictă. Însă, analizând experienţa altor zone unde această măsură a fost implementată, consider că nu ar fi oportună pentru comuna Corbu.
Trebuie explicat foarte clar. O zonă de protecţie strictă înseamnă o zonă în care nu se poate desfăşura nicio activitate. Practic, vorbim de suprafeţele împădurite unde, dacă apar doborâturi de vânt sau alte fenomene naturale, nu se poate interveni pentru exploatarea lemnului. Această lipsă totală de intervenţie, evident, duce în timp la apariţia, propagarea unor boli şi dăunători care se pot extinde rapid la întreaga zonă forestieră. Şi în loc să protejeze pădurea, eu zic că o astfel de măsură poate produce dezechilibre majore.
De aceea eu cred că e foarte important ca înainte de adoptarea unor decizii să se ţină cont de realitatea din teren şi de impactul asupra comunităţilor locale, dar şi asupra sănătăţii pădurilor.
Mai mult decât atât, studiind hărţile primite, am constatat că unele dintre zonele propuse „din birou” se suprapun inclusiv cu intravilanul localităţii, în care avem gospodării, case de locuit, avem drumuri. Evident că aceste delimitări nu pot fi făcute corect fără o verificare în teren.
De aceea, răspunsul nostru a fost foarte ferm: nu suntem de acord cu înfiinţarea unor zone de protecţie strictă, stabilite exclusiv din faţa calculatorului. Accept discuţii, analize, dar aceste analize trebuie făcute la faţa locului, împreună cu specialişti, cu reprezentanţii comunităţii, pentru a lua decizii corecte, fundamentate.
– Din adresa primită reiese cam despre ce suprafaţă ar fi vorba?
– Sunt mai multe suprafeţe. Suprafaţa nu este mare, dar sunt nişte zone în mijlocul pădurii, fără acces şi astfel e suficient ca lemnul căzut să se îmbolnăvească. Or, suprafeţele forestiere au nevoie de lucrări de sustenabilitate, au nevoie de rărituri, de lucrări de igienă sau sanitare, prin care se înlătură arborii uscaţi, bolnavi, cei căzuţi la pământ, pentru că sunt un focar de apariţie a bolilor, a dăunătorilor.
Optimism pentru 2026
– Cum vedeţi anul 2026? Cu ce gânduri vreţi să-l abordaţi?
– Ca în fiecare an, ne facem bilanţ, stabilim priorităţile pentru anul următor. Pentru 2026 avem deja conturate mai multe proiecte care vizează dezvoltarea comunei, sprijinirea tuturor celor care desfăşoară mici afaceri. Ne dorim să continuăm pe această direcţie, să creăm condiţii mai bune pentru locuitori şi pentru a stimula mediul economic local, evident.
Privim cu optimism pentru 2026, chiar dacă se vehiculează tot felul de reforme administrative şi există discuţii pentru suspendarea sau chiar eliminarea unor finanţări. Eu zic că astfel de măsuri pot duce, din păcate, la stagnarea dezvoltării zonelor rurale.
Dar eu rămân ferm în hotărârea de a identifica soluţii şi de a continua proiectele în măsura în care ne permit resursele.
Obiectivul nostru este clar: să menţinem ritmul investiţiilor, să oferim comunităţii din cele două sate ale localităţii motive reale de încredere în direcţia în care se îndreaptă comuna.
Consemnare de LIVIU C.
