Accidentul vascular cerebral: Fiecare minut contează
Dr. Mihály István, medic specialist neurolog: „Este o patologie foarte severă. Dar când vrem să facem conştientizare, atunci, mai degrabă, vorbim de cealaltă entitate a stroke-ului, sau a atacului vascular cerebral: cea ischemică. Care, practic, înseamnă infarct cerebral”
Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Miercurea-Ciuc desfăşoară în această perioadă o campanie de informare şi conştientizare privind accidentul vascular cerebral (AVC), o afecţiune care continuă să fie una dintre cele mai grave urgenţe medicale la nivel mondial. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, AVC-ul se află în primele trei cauze de mortalitate şi reprezintă principala cauză de dizabilitate pe termen lung.
Dr. Mihály István, medic specialist neurolog în cadrul spitalului, subliniază că prevenţia şi intervenţia rapidă sunt elemente esenţiale în salvarea vieţilor şi în reducerea efectelor pe termen lung. AVC-ul, cunoscut şi sub denumirea de stroke, reprezintă o urgenţă medicală majoră şi se manifestă sub două forme principale: hemoragică şi ischemică.
Hemoragia cerebrală apare când un vas de sânge din creier se rupe, iar sângele inundă o zonă a acestuia, afectând-o.
„Este o patologie foarte severă. Dar când vrem să facem conştientizare, atunci, mai degrabă, vorbim de cealaltă entitate a stroke-ului, sau a atacului vascular cerebral: cea ischemică. Care, practic, înseamnă infarct cerebral”, a precizat dr. Mihály István.
El a clarificat că termenul de infarct nu se referă doar la inimă, ci la orice situaţie în care o arteră din corp – fie că e la picior, splină, rinichi, creier, ochi etc. – se blochează. Atunci, organul respectiv rămâne fără sânge, deci fără oxigen, glucoză şi tot ce-i este necesar pentru a funcţiona.
Dacă această întrerupere a fluxului sanguin durează prea mult, se produce infarctul. Practic, ţesutul respectiv moare. Această situaţie poate apărea oriunde în corp, dar când se întâmplă la nivelul creierului, se numeşte infarct cerebral.
„De ce preferăm să vorbim despre stroke şi despre infarct când facem campanii de conştientizare? Pentru că infarctul cerebral este mult mai comun decât hemoragia cerebrală. Practic, 85% din cazurile de stroke sunt infarcte cerebrale şi aproximativ 15% sunt hemoragii cerebrale. Aşadar, din 100 de persoane care suferă un AVC, 85% vor face un infarct”, a explicat specialistul.
Recunoaşterea semnelor de AVC: Acronimul FAST
Recunoaşterea rapidă a simptomelor este de o importanţă vitală, deoarece intervenţia medicală promptă poate reduce semnificativ riscurile de dizabilitate permanentă. Dr. Mihály a subliniat că, atunci când apar semne de AVC, „se consideră o urgenţă medicală majoră. Deci, trebuie să ajungă în cel mai scurt timp în spitalul cel mai apropiat”. Semnele cele mai importante şi comune sunt integrate în acronimul FAST, din engleză – „rapid”:
F – Faţă (Face): Se observă o asimetrie facială, adesea descrisă de pacienţi ca „buza mi s-a strâmbat, gura mi s-a strâmbat”. Este o paralizie a părţii de jos a feţei, pe o singură parte.
A – Braţ (Arm): Un membru (braţ sau picior) sau ambele membre de pe aceeaşi parte devin mai slabe sau se paralizează complet.
S – Vorbire (Speech): Apar tulburări de vorbire, care pot fi de trei feluri: dificultatea de a pronunţa cuvintele corect, dificultatea de a se exprima sau incapacitatea de a înţelege.
T – Timp (Time): Este important să se reţină ora exactă de la debutul simptomelor şi să acţionăm în cel mai scurt timp, deoarece tratamentul este dependent de fereastra de timp. „Practic, asta însemnând că, una la mână, ne grăbim cât mai rapid la spital şi trebuie să ştim când au apărut aceste simptome/semne”.
Timpul, cel mai important factor
Dr. Mihály subliniază importanţa reacţiei rapide şi corecte atunci când o persoană suferă un Accident Vascular Cerebral (AVC). Iată ce recomandă el:
În primul rând, asigurarea siguranţei persoanei este esenţială. Dacă victima este paralizată, trebuie avut grijă să nu cadă şi să se rănească. Poziţionarea pacientului într-o zonă sigură, unde nu există risc de cădere, este prioritară. Imediat după aceea, apelarea ambulanţei este obligatorie. Dacă transportul rapid la spital cu maşina personală este o opţiune mai rapidă şi sigură, aceasta poate fi luată în considerare.
De asemenea, este crucial să se strângă toate documentele medicale ale pacientului şi o listă cu medicamentele pe care le ia. Aceste informaţii sunt de o importanţă vitală pentru echipa medicală, deoarece anumite afecţiuni sau tratamente pot împiedica administrarea unor proceduri specifice de revascularizare, menite să dizolve sau să extragă cheagul de sânge în cazul unui AVC ischemic.
În judeţul Harghita, la spitalele din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, se practică tromboliza intravenoasă. Această procedură implică administrarea unei substanţe, printr-o perfuzie, care are rolul de a dizolva cheagul de sânge ce a cauzat AVC-ul. Este fundamental ca pacientul să ajungă la spital în primele 4, 5 ore de la debutul simptomelor pentru ca acest tratament să fie eficient.
Pentru a realiza tromboliza, neurologul trebuie să examineze pacientul, să efectueze analize de sânge şi o tomografie computerizată (CT) craniană. CT-ul este esenţial pentru a exclude o hemoragie cerebrală (prezenţa sângelui în creier). Dacă nu se observă sânge la CT, este foarte probabil un infarct cerebral. Acest tratament este disponibil la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea-Ciuc de peste cinci ani şi la Odorheiu Secuiesc de un an. Cu cât intervenţia este mai rapidă, cu atât cresc şansele pacientului de a se recupera fără dizabilităţi pe termen lung.
Existenţa acestei „ferestre de timp” de 4, 5 ore nu înseamnă că există timp de pierdut dacă pacientul poate să ajungă imediat după debut. Dimpotrivă, este vital să se ajungă la spital cât mai repede, deoarece pacienţii trataţi în prima sau a doua oră au rezultate semnificativ mai bune comparativ cu cei care ajung mai târziu.
O altă metodă de tratament este trombectomia mecanică, o intervenţie minim invazivă similară cu cele folosite pentru infarctul miocardic. Prin această procedură, un cheag de sânge dintr-un vas cerebral mai mare poate fi extras cu ajutorul unui cateter. Această procedură nu este disponibilă în judeţul Harghita în prezent, ci doar în câteva centre din ţară, inclusiv la Târgu Mureş. Fereastra de timp pentru trombectomie este de 6 ore de la debutul simptomelor. Transferul unui pacient dintr-un spital local la Târgu Mureş în acest interval de timp este o provocare considerabilă.
Indiferent de timpul scurs, chiar dacă au trecut mai mult de 6 ore de la apariţia simptomelor, este crucial ca pacientul să fie adus la spital. Chiar dacă intervenţiile specifice menţionate anterior nu mai pot fi efectuate, există numeroase alte tratamente, atât medicamentoase, cât şi non-medicamentoase, care pot ameliora starea pacientului şi îmbunătăţi prognosticul. Nu trebuie să se renunţe la ideea de a merge la spital doar pentru că ferestrele de timp sus menţionate sunt depăşite.
Cauzele AVC-ului ischemic şi importanţa prevenţiei
Medicul specialist a menţionat că infarctul cerebral apare, în mare parte, din două cauze principale.
Una dintre ele este un cheag de sânge format la inimă, care apoi ajunge la creier şi provoacă infarct cerebral. Acest lucru se întâmplă des din cauza fibrilaţiei atriale, o afecţiune comună mai ales la vârstnici (peste 65 de ani). Inima bate neregulat, ceea ce poate duce la formarea de cheaguri. Dacă această problemă este descoperită, ea poate fi tratată cu medicamente care subţiază sângele (anticoagulante), pentru a preveni formarea cheagurilor.
A doua cauză importantă este ateroscleroza, adică depunerea de grăsime pe artere. Aceste depuneri îngustează vasele de sânge sau se pot rupe, blocând fluxul de sânge către creier. Ateroscleroza este cauzată de mai mulţi factori pe care îi putem controla sau trata, cum ar fi colesterolul mare, obezitatea, diabetul şi tensiunea arterială ridicată. De exemplu, o tensiune arterială de 150 mmHg nu este normală, chiar şi la 60 de ani, pentru că pe termen lung duce la ateroscleroză şi AVC. Fumatul este o altă cauză majoră a aterosclerozei.
Deşi AVC-ul apare de obicei la persoanele în vârstă (peste 65 de ani), şi tinerii pot suferi AVC-uri, de exemplu, din cauza unor tulburări de coagulare dobândite sau moştenite a sângelui, a anumitor medicamente (cum ar fi anticoncepţionalele), a traumatismelor la nivelul gâtului care afectează vasele de sânge etc.
Dr. Mihály a mai discutat şi despre modalităţile de prevenţie şi gestionare a accidentului vascular cerebral (AVC).
Bolile care duc la AVC pot fi depistate prin screening. Este esenţial să se efectueze controale regulate pentru afecţiuni precum hipertensiunea arterială, colesterolul mărit, obezitatea şi diabetul zaharat. Prin tratarea eficientă a acestor comorbidităţi, riscul de a dezvolta un AVC scade semnificativ. Dacă, întâmplător, în urma unei investigaţii cerebrale efectuate din alte motive, se descoperă modificări care indică un AVC în trecut, dar care nu a cauzat simptome clinice, se vor efectua investigaţii suplimentare pentru a identifica şi trata cauzele care au contribuit la apariţia acestuia.
Medicul neurolog a subliniat importanţa vitală nu numai a prevenţiei bolilor care duc la AVC, precum şi a prezentării rapide la spital în caz de AVC. Pentru pacienţii care nu ajung la timp la spital sau pentru cei la care revascularizarea nu este eficientă, tratamentul în timpul spitalizării include o gamă variată de intervenţii medicale. Acestea pot cuprinde administrarea de medicamente, kinetoterapie pentru pacienţii cu paralizie, logopedie pentru cei cu tulburări de vorbire şi gestionarea altor complicaţii neurologice severe ale AVC-ului, cum ar fi dificultăţile de înghiţire, insuficienţă de respiraţie sau problemele urinare cum ar fi retenţia de urină. Scopul este de a ajuta pacientul să depăşească faza acută şi să devină independent de sonde medicale sau perfuzii, astfel încât să poată continua reabilitarea acasă.
A repetat că AVC-ul este principala cauză de dizabilitate, ducând adesea la o schimbare drastică a calităţii vieţii pacientului, care poate ajunge imobilizat la pat şi dependent de îngrijitori. Acest lucru generează o povară financiară şi socială imensă pentru familii, sistemele de sănătate şi societate în ansamblu. De aceea, conştientizarea este esenţială, deoarece prevenţia poate reduce costurile semnificative asociate îngrijirii pe termen lung. În ultimii ani, progresele medicale au adus o „revoluţie” în abordarea AVC-ului, oferind posibilitatea de a reduce această povară, însă pacienţii trebuie să ajungă la spital în timp util pentru ca aceste tratamente să fie eficiente.
Revenind la prevenţie, a accentuat importanţa mişcării şi a regimului alimentar. O viaţă sedentară, săracă în mişcare, creşte riscul de AVC, în timp ce exerciţiile fizice regulate îl reduc semnificativ. De asemenea, dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, peşte şi cu un consum redus de carne grasă, este asociată cu o incidenţă mai scăzută a AVC-ului.
La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea-Ciuc, aproximativ 100 de pacienţi pe an beneficiază de tromboliză intravenoasă, iar numărul total al pacienţilor cu AVC internaţi este aproximativ 600.
Un aspect interesant subliniat de doctor este faptul că de când Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc a început să efectueze trombolize, numărul acestor proceduri la Miercurea-Ciuc nu a scăzut. Acest lucru sugerează că existau pacienţi din zona Odorheiului Secuiesc care, anterior, nu aveau acces la acest tratament rapid şi eficient datorită distanţei mari faţă de Miercurea-Ciuc. Pentru aceşti pacienţi reducerea distanţei şi astfel a timpului necesar pentru a ajunge la un spital specializat reprezintă un avantaj major în cazul unui AVC, unde fiecare minut contează.
EMILIA ŞERDEAN
