Abandonul şcolar este în creştere în Harghita

Potrivit datelor deţinute de Inspectoratul Şcolar Judeţean, anul trecut au abandonat şcoala 504 elevi, faţă de 344 în anul şcolar 2017-2018. Cum era de aşteptat, rata de părăsire timpurie a şcolii este mai mare în mediul rural şi începe să se accentueze după clasa a V-a.

Statistica întocmită de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita ne arată că din cei 504 elevi aflaţi în abandon şcolar, 325 provin din mediul rural, iar 179 din cel urban. Cei mai mulţi copii (326) au abandonat studiile în ciclul primar (119 elevi) şi în cel gimnazial (207 elevi). Au mai părăsit şcoala, anul trecut, 95 de elevi de liceu, 74 de elevi din învăţământul profesional şi 9 din cel postliceal. Din punct de vedere al categoriilor sociale, ţintele sunt, în principal, romii şi populaţia defavorizată social. Inspectoarea şcolară Bartolf Hedwig a detaliat că o altă categorie o reprezintă elevii care pleacă la studii în străinătate şi, odată întorşi în ţară, nu se mai pot integra în sistemul de educaţie românesc, motiv pentru care îl abandonează. „Nu-şi găsesc locul, nu se pot integra din nou şi anul următor sau în semestrul următor se întorc (de unde au venit – n.a.). Unii nici nu au fost parte a sistemului şi peste o anumită vreme pleacă din nou”, a explicat profesoara.

Mare parte dintre copiii romi încep să părăsească şcoala în gimnaziu, din cauza aşa-ziselor motive tradiţionale sau specifice acestei comunităţi, în care se practică încă, neoficial, promisiunile de căsătorie sau întemeierea foarte timpurie a familiei. „În clasele a VII-a şi a VIII-a avem probleme în familiile cu copii romi, cu fetiţe rome, dar nu numai cu ele, ci şi cu băieţi, care vin şi pleacă. Din cauza tradiţiei, nu-şi mai continuă studiile şi este mare păcat pentru aceşti copii, pentru că mulţi dintre ei au capacităţi intelectuale foarte bune şi ar putea să-şi continue studiile chiar şi până la Bacalaureat. Din aceste raţiuni, să le numim tradiţionale sau specifice comunităţii, o parte dintre aceşti copii se pierd pe drum”, a detaliat Bartolf Hedwig.

Conform datelor prezentate, mai renunţă la educaţie şi copii de ciobani, care au crescut liberi, fără constrângeri şi nu se pot adapta, unii nici nu vor, normelor şi regulilor şcolare. „Mai ales atunci când simt că pot câştiga bani, ori pe lângă părinţi, ori pe lângă altcineva, chiar şi de sine stătător, deja simt şcoala inutilă şi pleacă. Nu sunt în număr mare, dar totuşi există asemenea cazuri şi la noi în judeţ”, a menţionat inspectoarea şcolară.

De obicei, cei care renunţă la şcoală nu revin în sistemul de învăţământ, uneori din cauza situaţiei financiare precare, alteori din cauza lipsei de sprijin, cum este cazul celor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate. „Cu toate că statul asigură şcolarizare prin burse – primesc câte 200 lei pentru o lună completă şi banii pentru navetă ar ieşi din aceste sume, iar dacă fac naveta cu trenul plătesc 50% – şi există mai multe facilităţi pentru ei, acolo unde nu sunt sprijiniţi nici de acasă sau unde părinţii sunt plecaţi, unde familia nu prea este alături de ei, se mai întâmplă să-i pierdem. Şi este păcat, pentru că sunt cazuri în care pierdem nişte copii cu un intelect considerabil. Nu sunt multe cazuri, faţă de alte judeţe din ţară, nu stăm chiar aşa de rău, dar nu vrem să ne măsurăm la ceea ce e rău, noi am vrea să restrângem aceste cauze şi să micşorăm fenomenul”, a conchis prof. Bartolf.

În judeţul Harghita, şcolile cele mai afectate de părăsirea timpurie se află în zonele Odorhei, Cristur şi Ciucul de Jos. Chiar dacă nu se poate generaliza, ci mai degrabă cataloga ca excepţii, au existat, însă, şi cazuri în care „s-au pierdut” jumătate sau chiar mai mulţi dintre elevi în anumite zone ale judeţului, potrivit raportului tematic judeţean întocmit de specialiştii IŞJ Harghita.

La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita există preocupări permanente pentru a atrage cât mai mulţi copii în sistemul de şcolarizare şi de prevenire a părăsirii timpurii a acestuia.

În opinia inspectorilor şcolari, în şcolile cu copii romi este nevoie de mediatori şcolari care să faciliteze comunicarea cu familiile şi să le explice mai bine rolul şi importanţa educaţiei, iar tradiţiile etniei rome să ţină cont de nevoile copiilor/adolescenţilor de a învăţa până devin majori, iar „căsătoriile” să fie amânate până când aceştia şi-au încheiat studiile.

O masă caldă, la prânz, ar îmbunătăţi frecvenţa copiilor din familiile nevoiaşe. De asemenea, este necesară educarea părinţilor, pentru a înţelege că şcoala este obligatorie, că educaţia contribuie la realizarea profesională şi financiară a fiecărui viitor adult. De asemenea, este vital ca părinţii plecaţi în străinătate să ţină în permanenţă legătura cu copilul sau copiii rămas/rămaşi în ţară şi neapărat cu şcoala.

Tot ei recomandă intervenţia Poliţiei pentru interzicerea folosirii copiilor la cerşit sau la munci nepotrivite vârstei şi dezvoltării lor, precum şi crearea de locuri de muncă sau facilitarea ocupării unui loc de muncă pentru părinţii copiilor din mediul rural.

Şi nu în ultimul rând, ar fi nevoie de proiecte din fonduri europene, pentru copiii şi pentru părinţii celor care abandonează şcoala, în scopul diminuării ratei părăsirii timpurii a învăţământului.

Abandonul şcolar este în creştere în toată ţara, în vreme ce la nivelul întregii Uniuni Europene, tendinţa generală este de scădere. Potrivit celor mai recente statistici prezentate de Eurostat, România se află pe locul trei în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a şcolii. Conform aceluiaşi organism european, 18,9% dintre tinerii români din intervalul de vârstă cuprins între 18 şi 24 de ani renunţă la studii. La nivelul Uniunii Europene, suntem depăşiţi doar de Spania, cu un procent al abandonului şcolar de 20,3% şi de Malta, cu 20,1%.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii