România a obţinut medaliile de bronz la EHF EURO Cup 2026
- Kerekes Éva: „Mă simt extraordinar de bine, foarte mândră de mine şi de echipă”
Sâmbătă şi duminică, Bucureştiul a fost gazda turneului final al EHF EURO Cup 2026, la handbal feminin. Aşa cum am mai scris, competiţia este una semi-oficială, dedicată echipelor naţionale care sunt calificate direct la un turneu final, fie el continental sau mondial. Astfel, echipele care nu sunt angrenate în preliminarii, au posibilitatea de a juca meciuri mai mult decât amicale, unele în cadrul unei competiţii.
În acest an, cum la Campionatul European au avut asigurată calificarea 8 echipe, EHF EURO Cup le-a cuprins pe toate acestea. Este vorba de Norvegia, Danemarca şi Ungaria (echipe care şi-au asigurat calificarea după ce la ultima ediţie au terminat pe podium), respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi România (ţări co-organizatoare ale Campionatului European).
Turneul a cuprins două grupe, iar meciurile s-au disputat în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026. Noi am făcut parte dintr-o grupă cu Norvegia, Polonia şi Slovacia şi am terminat pe locul 2, cu înfrângeri doar în faţa nordicelor. În cealaltă grupă, pe primele două locuri s-au clasat Danemarca şi Ungaria.
Astfel, în ultimul act al competiţiei au ajuns România, Norvegia, Danemarca şi Ungaria, iar Bucureştiul s-a oferit să fie gazdă.
Ziua semifinalelor
Sâmbătă a fost ziua celor două semifinale, spectacolul fiind deschis de meciul dintre Norvegia şi Ungaria. În sală se aflau şi două grupuri mici de suporteri norvegieni, situaţi în părţi opuse, precum şi unul susţinător al Ungariei, dar mai bine organizat. Meciul a început cu dominarea Norvegiei, echipa superioară, iar după ce a reuşit să de distanţeze la 5 goluri după doar 10 minute de joc părea să fie un galop de sănătate. Mai ales după ce diferenţa a urcat la 7 goluri în minutul 25. Dar nu a fost aşa. Până la pauză, în mai puţin de 5 minute, Ungaria a reuşit să reducă diferenţa la numai 4 goluri. Apoi, în repriza secundă s-a apropiat în mai multe rânduri la două lungimi. Dar nu a fost suficient, norvegiencele reuşind să-şi impună jocul şi să se impună cu 27-23.
Şi aşa se stabilea prima finalistă: Norvegia.
La puţin timp după prima semifinală, pe parchet au intrat jucătoarele daneze şi românce, pentru a doua semifinală. Din păcate, sala nu a fost plină, însă atmosfera era una de un turneu final.
Prima repriză a fost una echilibrată, poate chiar mai mult decât ar fi sperat şi cei mai optimişti fani. De altfel, ambele echipe s-au aflat la conducere, în cele din urmă, la pauză, Danemarca intrând în avantaj cu un singur gol: 17-16.
A doua repriză a fost, însă, una de coşmar pentru naţionala noastră. Un declin inexplicabil şi 30 de minute în care România a marcat doar 4 goluri!, ratând din toate poziţiile, inclusiv de la 7 metri.
Şi aşa s-a scris istoria celei de-a doua semifinale, cu Danemarca impunându-se cu 28-20 şi un gust amar pentru suporterii români.
După 7 ani
Însă, a doua zi, o luam de la început, cu noi speranţe. Duminică a fost ziua finalelor sau a meciurilor împărţite pe regiuni şi pe stiluri de handbal asemănătoare. Pe de o parte, duelul est-european, pentru medaliile de bronz; pe de altă parte, cel nordic.
Chiar dacă suporterii erau încrezători la startul finalei mici, Ungaria era echipa favorită, atât dacă în ceea ce priveşte lotul, cât şi al rezultatelor obţinute în ultimii ani. Însă, ambele echipe au dovedit că pot lega două meciuri diametral opuse: unul mare şi unul în care să arate ca o grupare începătoare.
Pentru fetele noastre, meciul a început, practic, din minutul 20, de la scorul 12-9 pentru Ungaria. De atunci a pornit recuperarea handicapului, iar la pauză cele două echipe se aflau la egalitate.
Repriza secundă a început perfect pentru România: în primele 6 minute am marcat de 5 ori şi am primit un singur gol, astfel că am reuşit să ne distanţăm la 21-17. Emoţiile au reapărut pe la mijlocul reprizei, când Ungaria a reuşit să restabilească egalitatea. Dar momentul a fost gestionat bine de jucătoarele noastre, reuşind să pună, din nou, o diferenţă liniştitoare în faţă, de 3-4 goluri, una care nu a mai fost recuperată până la final.
Şi astfel, cu 33-30, România a reuşit, după 7 ani, să câştige în faţa Ungariei.
Chiar dacă a fost un meci dintr-o competiţie cu caracter oficial, dar fără miza unuia major, ne poate da speranţe pentru Campionatul European din decembrie. Acolo, pentru un loc în sferturile de finală, teoretic, ne vom bate cu Danemarca, Ungaria şi Muntenegru. Dacă pe Danemarca o considerăm deja calificată, rămân cele două: Muntenegru, o echipă slăbită faţă de ultimii ani, şi Ungaria, peste care am putea trece cu ajutorul publicului şi a repetării meciului de duminică.
Finala
Finala a adus faţă în faţă printre cele mai bune echipe din handbalul feminin. Cu jucătoare care evoluează la CSM Bucureşti, favorita publicului a fost Danemarca. Cele două echipe au arătat, încă odată, de ce domină handbalul feminin mondial. Ziua de duminică le-a aparţinut danezelor. Norvegia a condus doar de două ori, cu 1-0 şi 2-1, în rest meciul le-a aparţinut danezelor, dar care au reuşit să se desprindă abia în a doua repriză. Diferenţa maximă a fost de 5 goluri, înregistrată în ultimele minute de joc.
Cu 34-30, Danemarca a câştigat trofeul, iar Norvegia va reveni în România, în decembrie, pentru meciurile de la Cluj-Napoca.
Harghiteanca de pe teren
Un aport important la victoria de duminică, cu Ungaria, a avut şi Kerekes Éva, jucătoare născută la Zetea şi care a început handbalul la Odorheiu Secuiesc.
La finalul festivităţii de premiere am reuşit să obţin o impresie, cum se zice, la „cald”.
–Prima medalie alături de echipa naţională. Cum te simţi?
– Mă simt extraordinar de bine, foarte mândră de mine şi de echipă.
– Urmează Campionatul European, cu două grupe la Cluj-Napoca şi Oradea. România va juca la Cluj-Napoca. Ce crezi că veţi putea obţine de la această ediţie?
– Vrem neapărat să ieşim din grupă şi o să facem tot posibilul ca să ieşim pe primul loc.
– Speraţi să intraţi în primele 8?
– Categoric! Trebuie şi o să reuşim. Sunt convinsă!
Felicitări şi mult succes!
Consemnare de L. C.
